Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu cancer de prostata

NURSING IN ONCOLOGIE, C3 INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER TRATAT CHIRURGICA pacientul oncologic impune o serie de interventii ale asistentei medicale, precum: Evaluarea functilor respiratorie, cardiaca, reanala, hepatica, neurologica, a motilitatii si a altor probleme gastro-intestinale, si a altor factori care predispun la aparitia. Teama de efectele adverse ale tratamentului declanşează o serie de stări negative la nivel emoţional și mental. Persoanele cu cancer se pot confrunta cu stări depresive, depresia fiind o afecțiune mentală tratabilă. Depresia poate să interfere cu abilitatea de luare a deciziilor, şi afectează starea generală a pacientului. Secundar, justifica interesul asistentului medical privind ingrijirea pacientei cu cancer de san, incidenta tot mai crescuta, chiar si in randul persoanelor de varsta relativ tinere. O multitudine de factori se suprapun pe predispozitia genetica a indivizilor umani, creand conjucntura de vulnerabilitate necesara producerii fibromului uterin. Această broșură are scopul de a ajuta pacienții cu cancer în stadiu avansat și pe membrii acestora de familie pentru a beneficia pe deplin de relația acestora cu oncologul curant. Cancerul în stadiu avansat care nu se poate elimina pe cale chirurgicală de la locația inițială și,

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu cancer de prostata

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu cancer de prostata
Pozitia antalgica. Obiective nursing in hepatita virala Cu toate acestea, asistentul medical din sectorul de chirurgie oncologica trebuie sa fie familiarizat cu problemele specifice si complicatiile datorate tratamentelor cancerului si a procesului evolutiv al acestor boli. Semnele si simptomele de durere acuta postoperatorii includ: Minilant local de Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu cancer de prostata cu 2 unitati in Baile Herculane, 2 in Dr. Cancerele avansate descriu acele tipuri de cancere care nu pot fi tratate sau există şanse mici de recuperare, putând fi primare sau secundare. Obiective nursing la copiii cu HIV Pacientul cunoaste ora interventiei si va fi pregatit: va primi premedicatia, isi va inlatura protezele dentare.

Raspunsurile clare, sincere fac parte din buna comunicarea cu pacientul cu cancer, contribuind la reducerea anxietatii. Lipsa de mobilitate prin aistentei parametrelor depind de stadiul cancerului. Ingrijiri acordate pacientilor cu neoplasmul de colon Pfostata. Salon Bella Ana. Domiciliul: rural Motivele internării: Astenie, adinamie, dureri hipogastricetahicardie, leucoree,metroragie la contact sexual Istoric: Pacienta declară prezentarea la medicul specialist pentru dureri în etajul inferior abdominal şi sângerare la contact sexual. Se internează pentru elucidarea diagnosticului şi tratament de specialitate.
Aceasta licenta trateaza Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Pacientului cu Ulcer. Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini)..

Arhiva contine 1 fisier doc de de pagini.. Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Plan de ingrijiri al pacientului cu apendicita acuta Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu guta prostatita.adonisfarm.roănculescu Andra Ingrijirea pacientului cu rubeola Plan de nursing in boala Parkinson Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu diabet zaharat Ingrijirea pacientului cu artroza In capitolul al treilea prezententam trei studii de caz, cu ingrijirile specifice. ISTORIC,,Cancer” este un cuvant tot mai des intalnit. Fie ca il auzim in filme, pe strada sau la cunoscuti, acesta este unul dintre cele mai infricosatoare cuvinte. Teama de cancer, chiar si de pronuntarea cuvantului in sine pare sa fie justificata de statistici. Lucrari de licenta-Asistenta medicala generalista Redactate de cadru medical.

Telefon: , dupa ora Lucrarile de licenta sunt structurate in felul urmator: contin o parte teoretica in care veti gasi descrierea aparatului sau a sistemului afectat, descrierea afectiunii, tehnici de ingrijire si o parte practica care cuprinde descrierea cazurilor clinice.

ŞCOALA – Şcoala Postliceală Sanitară Gheorghe Ţiţeica | Facebook

Ingrijirea pacientei cu cancer de san - prostatita.adonisfarm.ro
Îngrijirea pacienţilor cu boală Parkinson Dr. Displazia colului uterin:Prin displazii de col uterin se înţeleg bolile precanceroase ale epiteliului acestuia. Cum îmi pot menține sănătatea pe durata tratamentului? Obiective Rolu in LES La examenul cu valvele, după ce medicul introduce valvele vaginale, la acestea vor fi susţinute de către asistentă pentru a-l ajuta în efectuarea examenului.

Mai mult, specialistii sustin ca pana in , ca o urmare a cresterii populatiei si a extinderii sperantei de viata, se vor inregistra anual 21,4 milioane de cazuri noi de cancer si ca 13,2 milioane de morti produse de cancer. Asa cum stim azi, cancerul este o boala cauzata de cresterea necontrolata a unei singure celule.

Aceasta dezvoltare este declansata de mutatii, schimbari de la nivelul ADN-ului care afecteaza genele in asa fel incat determina cresterea celulelor canceroase.
In cazul unei celule normale, circuitele genetice regleaza diviziunea si moartea celulara. La celulele canceroase in schimb, aceste circuite nu mai actioneaza, eliberand celulele care nu se mai pot opri din crestere. Diviziunea celulara ne permite noua, ca organisme, sa crestem, sa ne adaptam, sa ne revenim dupa traume si sa traim. Totusi, distorsionate si necontrolate, celulele canceroase se pot dezvolta in voie, se pot adapta, repara si trai in voie, cu costul vietilor noastre. Celulele canceroase cresc si se adapteaza mai bine ca noi, fiind un fel de versiuni perfectionate ale propriilor noastre fiinte.
Cancerul este construit in genomul fiecaruia dintre noi.

Genele care realizeaza diviziunea celulara a celulelor canceroase nu sunt straine de corpurile noastre, ci mai curand sunt niste versiuni ale genelor care realizeaza functii celulare esentiale pentru organismul uman si care au suferit mutatii. Cancerul este imprimat in societatea noastra. Pe masura ce specia noastra isi extinde durata de viata, cresterile maligne mutatii ale celulelor canceroase, care se acumuleaza odata cu varsta incep sa apara. Prin urmare, cancerul nu este numai o boala relationata cu varsta, ci ea, la fel ca oamenii, incearca sa supravietuiasca cat mai mult. Colonul este segmentul cel mai lung al intestinului gros, intins intre cec si rect, sub forma cadrului colic, cvasiinchis inferior, de la valvula ileocecala la nivelul vertebrei a treia sacrate.
Valoarea medie a lungimii sale este de 1,4 m, iar diametrul sau descreste, initial masurand 5 cm, catre portiunea terminala unde variaza intre 2. Mentinerea in pozitie a segmentelor colice este mediata de presa abdominala si peritoneu, care aplica colonul direct sau prin intermediul unui mezou pe peretele posterior al abdomenului.

Din fosa iliaca dreapta, de la nivelul valvei ileocecale, primul segment colic este reprezentat de colonul ascendent, al carui traiect vertical este delimitat de flexura colica dreapta, sub fata viscerala a ficatului. De la acest nivel, segmentul colic se continua cu colonul tranvers care preia denumirea traiectului sau transversal cu care strabate cavitatea abdominala pana la nivelul splinei, unde se recurbeaza, formand flexura colica stanga, pentru a desena „cadrul colic”, demonstrand in acelasi timp validitatea expresiei adoptate conventional.
Astfel, intestinul gros descinde in regiunea lombara stanga pana la nivelul crestei iliace, sub denumirea de colon descendent, ce se continua cu colonul sigmoidian, a carui dispozitie descrie un arc de cerc, care strabate fosa iliaca stanga pentru a cobori ulterior in bazin pana la nivelul vertebrei a treia sacrate. Colonul ascendent se prezinta cu o lungime de aproximativ 15 cm, masurata de la planul transversal si strabate valva ileocecala pana sub fata viscerala a ficatului.

Extremitatea incipienta a colonului ascendent este mai superficiala, traiectul acestuia ajungand progresiv in profunzime pana la extremitatea terminala.
Configuratia externa prezinta particularitati in ceea ce priveste dispunerea teniilor, anterior, postero-medial si postero-lateral, si apendicele epipoloice, aliniate pe doua randuri, langa tenia anterioara si tenia postero-mediala. Anterior, medial si lateral, colonul ascendent este invelit de peritoneu prin intermediul caruia vine in raport cu ansele intestinului subtire, care pot fi partial acoperite de omentul mare.
In cazul in care este destins de continutul sau, segmentul colic ascendent vine in raport direct cu peretele abdominal anterior. Posterior, prin intermediul fasciei de coalescenta retrocolice Toldt, vine in raport cu muschiul iliac, patratul lombar si fata anterioara a rinichiului drept. Flexura colica dreapta sau unghiul hepatic, se proiecteaza la nivelul extremitatii anterioare a coastelor 10 si 11 drepte, ascunzandu-se in planurile regiunii hipocondrice drepte.

Anterior vine in raport cu fata viscerala a ficatului, unde lasa impresiunea colica si fundul vezicii biliare. Posterior raspunde duodenului descendent si rinichiului drept. Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav. Nursing – Bucuresti, editura Universul, Mircea Constantinescu – Chirurgie. Specialitati inrudite. Nursing in chirurgie – Bucuresti, editura Universul. Carol Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului Cartea asistentului medical – Bucuresti, editura Medicala, Lucretia Titirca – Urgente medico-chirurgicale. Sinteze pentru asistentii medicali – Bucuresti, editura Medicala, Beuran M.
Chirurgia, Atitudine terapeutica in cancerele recto-sigmoidiene si genitale local avansate si complicate.

Toggle navigation Cauta in biblioteca Graduo Meniu Graduo. Încarcă document. Înregistrare Autentificare. Graduo Atestate Biologie Ingrijirea pacientilor cu cancer de colon Ingrijirea pacientilor cu cancer de colon. Previzualizare atestat: Cuprins Extras Bibliografie.
Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie aparatului afectat 8 1. Anatomia si fiziologia aparatului afectat 8 1. Prezentarea teoretica a bolii 16 1. Definitie 16 1. Etiologie si patogenie 16 1. Diagnostic clinic simptomatologia 20 1. Diagnostic paraclinic 21 1. Diagnostic diferential 22 1. Interventiile asistentului medical: Va efectua ingrijirea specifica a plagii. Dehiscenta desfacerea marginilor plagii plagii operatorii si evisceratia determina semne si simptome ce includ aparitia unui lichid hemoragic la nivelul tubului de drenaj.
Va monitoriza modificarile aparute la nivelul inciziei.

In caz de dehiscenta va semnala acest fapt chirurgului. Va pregati pacientul pentru reinterventie. Va asigura repausul la pat strict necesar in aceasta situatie. Va efectua pansamentul plagii si viscerelor abdominale in conditii perfecte de asepsie. Prevenirea complicatiior pulmonare. Monitorizarea pulmonara este un obiectiv post operator major. Interventiile la nivel toracic sau abdominal superior predispun pacientul la complicatii pulmonare, mai ales daca pacientul prezinta antecedente de mare fumator sau bronhopneumonie cronica obstructiva cronica sau in cazul imobilizarii prelungite, prezenta durerii sau distensiei.

Mieolosupresia supresia medulara secundara tratamentelor chimio si radioterapice creste riscul de infectii pulmonare si hipoxia tisulara.
Mielosupresia asociata chimioterapiei reprezinta efectul secundar major care limiteaza toleranta terapiei canceroase. Consecintele mieolosupresiei sindromul anemic, neutropenia – valoarea asboluta a neutrofilelor , tromobocitopenia au contribuit la reducerea dozelor de citostatice sau la cresterea intervalului de amanare a chimioterapiei, cu efecte negative asupra calitatii vietii si chiar a raspunsului la tratament.
Atelctazia colapsul unui lob pulmonar, segment pulmonar. Semne clinice: Tahicardie moderata. Diminuarea murmurului vezicular in aria afectata. Va urmari respiratia si celelalte semne vitale ale pacientului in primele 48 de ore dupa interventie. Va asista pacientul in exercitii de tuse voluntara si de respiratie, eventual cu administrarea unui analgezic in prealabil. Pneumonia de aspiratie si pneumonia bacteriana sunt complicatii postoperatorii grave.

Semnele si simptomele: Aparitia de spute hemoptice. Ascultatie pulmonara agresiva. Va supraveghea modificarea semnelor vitale la fiecare ora. Va adminstra antibiotice conform prescriptiei. Embolismul si infarctul pulmonar pot surveni intre zilele dupa interventie si reprezinta o urgenta medicala. Semnele si simptomele patognomonice includ: Durerea pleuritica. Interventiile asistentului medical presupun: Monitorizarea semnelor vitale la fiecare 4 ore pentru semnalarea cat mai precoce a aparitiei dispneei si anxietatii, caz in care va anunta medicul. Va mentine repausul strict la pat al pacientului in pozitie Fowler. Va adminstra oxigen si terapia anticoagulanta prescrisa de medic.
Supravegherea excretiei urinare. Identificarea factorilor care cresc riscul pacientului de a dezvolta complicatii urinare reprezinta un obiectiv major. Retentia urinara trebuie suspectata daca pacientul prezinta o diureza redusa cantitativ si semne de distensie urinara. Va urmari diureza si va inregistra cantitatea de lichide consumate.

Va urmari distensia vezicii urinare asociata cu durerea abdominala inferioara. Va insera o sonda urinara la indicatiile medicului. Infectia tractusului urinar se prezinta cu febra, disurie si dureri lombare.
Interventiile asistentului medical : Va inregistra diureza si aportul de lichide. Va observa modificarile si caracteristicile urinare. Va monitoriza functiile vitale la fiecare 4 ore in caz de febra. Va observa prezenta si caracterul durerii. Va administra antibiotice in functie de indicatiile medicului. Insuficienta renala reprezinta o complicatie serioasa si probabila. Semnele si simptomele includ oliguria, hipertensiunea si semne de supraincarcare lichidiana. Va inregistra consumul de lichide si diureza.

Va observa aparitia oliguriei. Va monitoriza T. Va administra diuretice Furosemid. Va supraveghea restrictia de lichide conform prescriptiilor medicale.
Supravegherea simptomelor digestive. Identificarea factorilor de risc care cresc riscul de complicatii gastro-intestinale la pacientul oncologic care a fost supus interventiei chirurgicale reprezinta un alt obiectiv de urmarire post operatorie. Procedurile chirurgicale gastrointestinale predispun la dezvoltarea complicatiilor, mieolospuresia secundara chimioterapiei sau radiotarapiei creste riscul de infectii gastro-intestinale, sangerari si hipoxie tisulara. Intarzierea reaprarii tisulare datorite malnutritiei prin evolutia bolii canceroase impiedica dezvoltarea palgii operatorii.

Ileusul paralitic prezinta ca semne si simptome absenta sunetelor intestinale si distensia abdominala.
Ileusul paralitic reprezinta ocluzia intestinala consecutiva unei paralizii trecatoare a intestinului subtire sau atonia intestinelor acestea nu mai functioneaza corect din cauza unei probleme musculare sau nervoase. Va mentine sonda de aspiratie nazo-gastrica pana la aparitia sonoritatii la ascultatia abdomenului monitorizare la fiecare 8 ore, impreuna cu distensia si sensibilitatea abdomenului.
Ocluzia intestinala postoperatorie se manifesta prin varsaturi, distensie si durere abdominala, absenta tranzitului pentru materii fecale si gaze. Interventiile asistentului medical presupun : Va inregistra frecventa si caracterul scaunelor. Va asculta sunetele intestinale. Va instala o sonda de aspiratie nazo-gastrica daca ocluzia a fsot diagnosticata pentru decompresiune. Peritonita poate surveni secundar datorita bridelor de sutura interna dupa chirurgia abdominala. Semnele si simptomele includ:

Durere abdominala. Semnele de ileus paralitic absenta sunetelor abdominale si distensia abdominala.
Va monitoriza semnele vitale ale pacientului la fiecare 4 ore. Va urmari diureza si cantitatea de lichide consumate. Va urmari nivelul si calitatea drenajului, observand semnele de infectie. Va asculta sunetele intestinale regulat. Va administra perfuzii cu antibiotice si oxigenoterpie conform prescpriptiilor medicale. Coagulopatiile si tendinta la hemoragii sunt frecvente la pacientul oncologic.
Hipercoagulabilitatea si tromboza sunt asociate cu sinteza anormala de factori de coagulare care determina ca unii pacienti sa prezinte risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa si pulmonara. Anumite proceduri chirurgicale precum cele abdominale si pelvine cancerul de prostata predispun pacientul la tromboza venoasa profunda. Incurajarea pacientului pentru mobilizarea precoce si reducerea timpului de stat la pat pentru a preveni tromboza venoasa profunda si embolismul pulmonar. Administrarea, la recomadarea medicului, de doze reduse de Heparina pentru a reduce complicatiile venoase la anumiti pacienti.

Utilizarea unor mijloace de compresiune secventiala la nivelul picioarelor pentru a stimula reintoarcerea venoasa sia preveni stagnarea sangelui.
Unele plagi operatorii sunt particular foarte dureroase. Analgezia va trebui adaptata in functie de natura tumorii, de anestezie si de interventia chirugicala practicata. De aceea, prescriptiile postoperatorii vor contine si medicatia destinata calmarii durerii analgezice. Asistentul medical va cunoaste aceasta medicatie, tipul de administrare orar sau la cererea paceintului individualizata in functie de prescriptiile medicale. Tipul, sediul, dimensiunea procedurii chirurgicale contribuie la preezenta durerii postoperatorii.
Alti factori precum anxietatea, factorii de mediu si conditia fizica generala influenteaza perceptia durerii.

Semnele si simptomele de durere acuta postoperatorii includ: Paloarea tegumentara. Cresterea tonusului muscular. Pozitia antalgica. Va evalua nivelul de durere. Va administra analgezicele si va urmari eficacitatea acestora raspunsul durerii.

AMG: NURSING IN ONCOLOGIE, C3 INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER TRATAT CHIRURGICA

Ingrijiri paliative in cancer - infrmatii utile | Cancer
Cancer » Tratament cancer » Îngrijiri paliative în cancer. Cancerul cauzează simptome, iar tratamentele anticancerigene pot cauza efecte adversedificil de gestionat. O parte importantă a îngrijirii şi tratamentului anticancerigen este prevenirea cancsr ameliorarea unor simptome și efecte adverse. Asigurarea confortului, menținerea calității vieții de la diagnostic la tratament şi mai departe, constituie ceea ce numim îngrijirile paliative. Tratamentul paliativ suplimentează tratamentul medical anticancerigen curativ. Îngrijirile paliative vizează mai ales ameliorarea simptomelor fizice ca dureri etc. Cancerul este o boală a celulelor, care sunt elementele de bază ale organismului.

Această boală apare când celulele încep să se dividă anormal și se multiplică într-un mod necontrolat. Sunt numeroase tipuri de cancere și fiecare are cauze diferite, se dezvoltă diferit, unele Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu cancer de prostata, iar altele avansează rapid sau fără predictibilitate. De asemenea, cancerele răspund în moduri diferite la tratamente, iar multe sunt dificil sau imposibil de tratat.

Ingrijirea pacientei cu cancer de san

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU CANCER DE COL UTERIN

To browse Academia. Skip to main content. Log In Sign Up. Download Free PDF. Iosif Mirt. Download PDF.

Lasă un răspuns