Eugen giurgiu tratament pentru prostata

12/4/ · Cancer Prostata. Cititi despre domnul doctor biochimist Eugen Giurgiu. aaa nu cred ca e vorba de nici un biochimist si cu siguranta de nici un doctor, daca e EUGEN GIURGIU care are articole in formula as despre miraculoasele efecte in diversele terapii, inclusiv in tratamentul cancerului, cu nenorociri de genul refensal, aloe, tot felul de. În aproximativ 90% din cazuri prostatita este nebacteriană, astfel că nu este nevoie de un tratament medicamentos cu antibiotice. În cele mai multe cazuri tratamentul prescris este pe bază de medicamente naturiste care să combată simptomele prostatitei și care să asigure o acțiune antiinflamatoare și analgezică puternică. Eugen Giurgiu Str. Aleea Detunata bloc D2 scara A ap. 19 Alba Iulia cod poştal: sau telefonic\sau Mobil: Vă mulţumim anticipat pentru aceste scrisori care le aşteptăm cu nerăbdare. Autorii. Este o metoda de tratament prostata marita, rezervata pentru pacientii cu HBP de dimensiuni mici, dar cu probleme semnificative la urinare.

Scopul este largirea uretrei, pentru a favoriza scurgerea urinii, prin incizii facute la nivelul colului vezical.

Eugen giurgiu tratament pentru prostata

Eugen giurgiu tratament pentru prostata
Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Acţiune farmacologică: are proprietăţi iritante şi este un vomitiv drastic, periculos. Nu se foloseşte reziduul de pe fundul sticlei. Se lasă acoperit pentru 8 zile apoi se strecoară. Cu un beţigaş de alun verde Eugen giurgiu tratament pentru prostata în tratamnet se ardeau păduceii din talpă. Du aceia se va strecura şi se complectează lichidul obţinut tot cu vin la un litru.

Preparare: se poate penteu chiar în preparate culinare. Extern: cataplasme cu frunze proaspete sau suc stors pe piele direct din plantă. Compoziţie chimică: beta-caroten ca şi morcovul, Eygen doar cantitativ, leucină, peporezină, tirozină, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, hidraţi de carbon, protide, săruri minerale. Reţete combinate:Boli de piept: se poate face ceai de albăstrele împreună Eugen giurgiu tratament pentru prostata pătlagină, nalbă, lichen de islanda, brad. Religie Ceaiul din lăstari floriferi se ia ca stimulent, diuretic. Se mai dădea la tuse, durere de stomac şi friguri.
O singură pastilă pentru prostata mărită După 4 ani de studii clinice realizate pe un eşantion de de bărbaţi cu vâsta peste 50 de ani s-a descoperit că administrarea acestei combinaţii oferă pacienţilor cu simptome moderate şi severe de HBP (hiperplazie benignă de prostată/prostat mărită) o mai bună ameliorare comparativ cu alfa-blocantul tamsulosin, medicamentul prescris cel mai frecvent.

11/1/ · Se pare ca acest tratament hormonal este cel mai utilizat in cancerul prostatec. In vest se merge si pe yoga, meditatie cu focalizare pe zona afectata (un fel de rugaciune si de imaginare cum Dumnezeu iti trimite Lumina lui binefacatoare, si aceasta se revarsa peste organul afectat – aceasta metoda se numeste: Visual Imaginary (visualizare imaginativa) si face parte din medicina alternativa, Tratamente naturiste în bolile digestive Eugen Giurgiu prostatita.adonisfarm.ro Indisponibil. Disponibilitate: Indisponibil. Anunţă-mă când este disponibil! Conf. dr. Bogdan Geavlete, medic primar urolog, directorul medical al Spitalului „Sf. Ioan“ din Capitală, a fost la Adevărul Live să ne explice cum se diagnostichează şi cum se tratează corect adenomul şi cancerul de prostată.

Tratamente naturiste în bolile digestive – Eugen Giurgiu – prostatita.adonisfarm.ro

Cele mai eficiente tratamente pentru problemele prostatei | prostatita.adonisfarm.ro
Ruscogenisul, un compus din ghimpe, ajută la menținerea colagenului în pereții vaselor de sânge, îmbunătățind circulația. Tinctura Eugen giurgiu tratament pentru prostata însă foarte potrivită la tenurile grase. Data apariției: mai Cosmetică: acţiunea sa este diversă de la creşterea părului, până la seboree sau alte afecţiuni se poate folosi cu succes în foarte multe afecţiuni cosmetice. Enteriteindiferent că sunt de fermentaţie sau de putrefacţie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice formă. Se ia câte o capsulă, de 3 ori pe zi, recomandat înainte de a servi masa cu cel puțin 30 de minute. Dumnezeu are grija de toti, noi trebuie doar sa fim credinciosi si sa ne prosatta lui!

Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni. Instrumente de scris 5. La folosire se va pune 15 Eugen giurgiu tratament pentru prostata de tinctură la ml apă distilată.

Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezintă sunt indicate fructele de afine sub orice formă. Se pot face însă şi băi cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atât în băi cât mai ales în clisme. Retinopatii: vezi oftalmologie. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi câte o cană se bea intern. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute. Stomatită: vezi afecţiunile buco-faringiene. Febra tifoidă: aici este vorba despre o afecţiune foarte gravă, care poate fi tratată la spital însă se pot folosi şi fructele de afine sub orice formă, pentru că distrug microbii şi refac flora intestinală.
Tulburări de circulaţie: se va face o cură cu fructe de afine sub orice formă ar fi de minimum 30 de zile. Se mai poate adăuga însă şi o serie de plante care au acţiune puternică asupra sistemului sanguin: arnică, sulfină, castan, etc. Se pot face băi, cataplasme sau chiar luat intern.

Tuberculoză pulmonară: consumul fructelor câte g de 3 ori pe zi o perioadă mai lungă contribuie la o mai rapidă vindecare, dacă se face concomitent cu tratamentul medicamentos şi cu o hrănire corespunzătoare a organismului, plus odihna care este foarte importantă la această afecţiune. În trecut când nu erau atâtea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihnă şi hrană.
Ulceraţii cronice: în cazul ulceraţiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. Acestea se zdrobesc, se aplică local apoi se pansează peste aceste fructe. În cazul leziunilor trebuie totuşi să se pună o faşă între fructe şi rană, pentru a nu intra fructe în rană, mai ales dacă rănile sunt mari. Se vor schimba o dată pe zi după o temeinică spălare cu apă călduţă din ceaiuri medicinale. Uremia: vezi guta. Florile se întrebuinţau la prepararea apei de obraz şi pentru creşterea părului. În Munţii Apuseni, din tulpinile uscate se făcea un ceai contra diareei.

Rădăcinile se plămădeau în vinars, din care se lua câte un păhărel, dimineaţa.
În satele din jurul Careilor, fiertura plantei se lua contra constipaţiei şi a durerilor de stomac. Ceaiul din flori se bea contra tusei, nădufului şi vărsăturilor de sânge. Rădăcina plămădită în rachiu se dădea femeilor, care aveau dureri după naştere şi bărbaţilor, care aveau dureri şi umflături de testicule. Compoziţie chimică: conţin amidon şi tanin. Preparare: se foloseşte rădăcina. Se va fierbe apoi timp de 5 minute, după care se strecoară. Se pot consuma până la 3 ceaiuri pe zi. Se foloseşte la următoarele afecţiuni: astm, diaree, dizenterie, hemoragii, hemoroizi, răni.
În tradiţia populară: se folosea ca şi ciuboţica cucului în afecţiunile căilor respiratorii. Se prepară şi se indică la aceleaşi afecţiuni însă cu efect puţin mai slab faţă de ciuboţica cucului. Acţiune farmaceutică: aceleaşi ca şi ciuboţica cucului. Se indică la afecţiunile la care se indică şi Ciuboţica cucului.

Denumiri populare: coacăz În tradiţia populară: se folosesc în alimentaţie, preparându-se cu ele sosuri şi supe. Compoziţia chimică a fructelor de agriş: acid citric, acid malic, acid tartric, celuloză, calciu, fier, fosfor, pectine, potasiu, sodiu, substanţe grase, zaharuri. Se pot folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni hepatice, artritism, astenii, atonie digestivă, constipaţie, convalescenţă, gută, hidropizie, hipertensiune, litiaze, inflamarea căilor urinare, obezitate, remineralizare, reumatism.
Administrare: în toate cazurile se pot consuma fructe proaspete câte g la fiecare masă. Acei care doresc să slăbească sau care doresc să-şi dezintoxice organismul, vor putea face o cură de fructe, caz în care se va consuma într-o zi doar fructe din acestea fără nimic altceva. Este util apoi să se continue cu câte g la masă împreună cu alte alimente şi o dată pe săptămână să se consume doar aceste fructe în acea zi. Cei care au gută le ajută foarte mult această cură. Este un mijloc rapid de redresare a organismului.

Se pot de asemenea folosi sub formă de suc vezi cartea cu sucurile de legume şi fructe Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea în primăvară.
În afecţiunile hepatice în afară de consumul fructelor se mai poate adăuga o serie de ceaiuri din: armurariu, anghinare, rostopască-din acestea se vor consuma câte 2 ceaiuri pe zi, unul dimineaţa şi unul seara. AI Allium rotundum Allium victorialis Fam. Denumiri populare: ai de munte, ai de pădure, leurdă, usturoi sălbatec, În tradiţia populară: se folosea în medicina populară ca şi usturoiul cultivat. Fibrele bulbului se aplicau pe răni pentru a opri hemoragia. Se folosea ca diuretic, antiscorbutic şi afrodiziac. Vezi tratamentele la usturoi cu care se aseamănă la efecte foarte bine. Preparare: o linguriţă de flori se va pune la ml apă clocotită.

Se va acoperi pentru 10 minute după care se strecoară.
Se bea călduţ înainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucată de lemn, apoi se vor aplica sub formă de cataplasme în cazurile în care se folosesc extern. Intern se va lua din această pastă câte o linguriţă de 3 ori pe zi în afecţiunile de mai sus. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctură. Se vor ţine într-un recipient închis timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des.
După 15 zile se strecoară şi se va pune în recipiente mai mici la rece. Se va face o cură cu această tinctură, la 1 litru de apă, se vor pune doar 10 ml de tinctură.

Se agită apoi se va folosi extern, la răni sau intern se va bea în loc de apă de băut. Se mai poate lua intern câte o linguriţă diluată în apă de 3 ori pe zi. Se va lua un vârf de cuţit, până la o linguriţă de praf o dată şi se va lua de 3 ori. Se ţine sub limbă timp de 10 minute după care se înghite cu puţină apă. Reţete combinate:Boli de piept: se poate face ceai de albăstrele împreună cu: pătlagină, nalbă, lichen de islanda, brad.
Una din ele sau mai multe pentru că vor avea un efect mai puternic. Boli intestinale: pe lângă ceaiul de albăstrele se recomandă consumarea şi a iaurtului, iar în cazul diareei se va face un ceai de albăstrele cu frunze de afin. Constipaţie: se pot combina albăstrelele cu aloe caz în care dă rezultate absolut uimitoare.

Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri, unul dimineaţa şi unul seara. Se poate lua şi tinctură cu aloe. La aceste afecţiuni cel mai bun rezultat se obţine dacă se va spăla local cu soluţie din 10 ml tinctură de arnică la 1 litru de apă. Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai şi suc de lămâie la o cană de ceai de albăstrele. Se acopere pentru 10 minute, după care se strecoară.
Se pot consuma 3 căni pe zi. La fel se va proceda în psoriazis şi la uscăciunea tegumentelor. Este un tratament de durată, dar uşor şi dă bune rezultate. Se pot adăuga şi comprese cu zer. După această perioadă se vor tăia frunzele. Există mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obţinerea prafului din toată planta tăiată felii subţiri. Din ambele se poate face o tinctură. Se pune o parte de plantă şi 5 părţi de alcool de 70˚.

Se ţine timp de 15 zile, după care se filtrează, iar lichidul obţinut se pune în sticle de capacitate mică, ermetic închise. Se preferă sticlele de culoare închisă. Se ţine la rece.
Produsul este valabil 2 ani. Nu se foloseşte reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi îndepărtat. Planta proaspătă se va folosi doar la aplicaţii externe. Se taie în felii punându-se partea tăiată pe rană sau pe piele. Proprietăţi: digestiv picături, înainte de mese diluate în ceai.

Aloe ca purgativ:1 linguriţă de tinctură luată cu l apă sau ceai. Se ia după mese. Acţiunea se manifestă după ore, rar după 24 ore, prin mărirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritaţiei nervoase determinate local în pereţii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subţire şi eliminate prin intestinul gros la nivelul căruia scindează enzimele. Doza purgativă se poate administra de ori în decursul unei zile. Se evită în acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi să aibă neplăceri. Totuşi cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine să nu ia preparate cu aloe. Unii le interzic categoric. Mai acţionează şi ca purgativ, tonic amar anorexie , eupeptic dar şi ca un bun antitoxic în special pentru ficat.

Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite. Femeile care alăptează vor trebui de asemenea să nu consume aloe, deoarece trece în lapte.
Administrare:-Un vârf de cuţit de praf se va pune sub limbă pentru 10 minute, după care se înghite cu puţină apă. Este foarte amar şi din această cauză se ia foarte greu. Se acopere pentru 10 minute după care se filtrează şi se consumă, preferabil îndulcit cu miere, dacă nu est vorba şi despre diabet. Se pune 1 parte plantă praf şi 3 părţi grăsime. Se ţine timp de 15 zile agitând des sticla. Se filtrează şi se pune in sticluţe de capacitate mai mică la rece.
Se va lua câte 10 picături-1 linguriţă de 3 ori pe zi. Se poate face tinctură şi din plantă proaspătă tot în acest fel.

Acţiunea se manifestă după ore, rar după 24 ore, prin mărirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritaţiei nervoase determinată local în pereţii intestinali. Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subţire şi eliminate prin intestinul gros la nivelul căruia scindează enzimele.
Doza purgativă se poate administra de ori în cursul unei zile. Totuşi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine să nu ia preparate cu aloe decât extern sub formă de unguente unde sunt foarte activi. Mai acţionează şi ca purgativ, tonic amar, în anorexie, eupeptic dar şi ca un bun antitoxic în special pentru ficat. Praful se va lua câte 0,,20 g ca digestiv şi 0,,30 g ca purgativ. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorită ultimelor cercetări s-a descoperit că această plantă, care se găseşte în cantităţi foarte mari în special în Africa este foarte utilă în restul de afecţiuni descrise mai înainte.

Este de remarcat că aceste efecte au fost sesizate totuşi de foarte mult timp de către populaţia localnică care folosea aceste plante la aceste afecţiuni de sute de ani. Recent abia s-a descoperit că toate aceste credinţe au un suport ştiinţific. Este foarte indicată atât intern cât şi extern având rol de refacere celulară, regenerare, cicatrizare celulară, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afecţiuni. Posologie-o linguriţă de 3 ori pe zi diluată în puţină apă. Aloe cu ulei de cătinăse vor pune la ml tinctură de aloe 30 ml ulei de cătină. Se va agita foarte bine înainte de întrebuinţare.
Este util în toate afecţiunile pielii când se constată uscăciunea exagerată a tegumentelor, dar şi în eczeme, psoriazis, ihtioză.

Se poate aplica în strat subţire, după care se va aplica un pansament. Pansamentul se va schimba la 24 ore. Aloe cu mierepraf de aloe şi miere cât cuprinde, se foloseşte intern o linguriţă de 3 ori pe zi sau extern în aplicaţii locale, apoi se pansează pentru 24 ore. Este utilă chiar la cancer sau ulceraţii atât la piele cât şi în interiorul organismului la diferite răni, chiar şi după operaţii. Aloe cu ulei de măslineo linguriţă de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern pentru toate afecţiunile în care se indică acţiunea de curăţire a organismului, în special în bolile cronice.
Vin cu aloeun litru de vin roşu şi 10 g de praf de aloe. Se va ţine la macerat o perioadă de 8 zile, după care se foloseşte. Nu este nevoie să se filtreze. Înainte de folosire se agită sticla pentru că are tendinţa de a se sedimenta. Creme cu aloese foloseşte o linguriţă de praf de aloe şi 50 g de materie grasă. Aceasta poate fi-untură, ulei se pune şi ceară de albine , smântână, unt, lanolină, vaselină, etc.

Se indică la toate afecţiunile dermatologice sau în cosmetică atât pentru vindecare cât şi pentru întreţinere. Mai sunt foarte multe posibilităţi de folosire a acestei plante însă ne oprim aici pentru a lăsa loc şi fanteziei cititorilor sau celor care doresc să folosească această plantă.
Cu un beţigaş de alun verde înfierbântat în spuză se ardeau păduceii din talpă. La bube dulci, eczeme şi pecingine se folosea seva ce iese din capetele verzi, când sunt puse pe foc, sau se spălau cu decoctul din coajă şi frunze. În Brăila, alunele se pisau, se puneau în rachiu de drojdie cald, amestecat cu undelemn şi se dădea contra vătămăturii. În Vâlcea ceaiul din flori de alun se dădea în boli de piept. În Moldova se făceau băi la copii slabi cu ramuri fierte. Cu alune arse şi muc de lumânare se seu se ungeau copii pe sprâncene, ca să le crească mari şi negre. Compoziţie chimică: fructele conţin ulei, amidon, zahăr, beta-caroten, hidraţi de carbon, calciu, fier, fosfor, grăsimi proteice, zinc, seleniu, sulf, etc.
Scoarţa şi frunzele tanin, ulei eteric, quercitină.

Acţiune farmaceutică: infuzia de alun frunze este depurativă pentru sânge. Polenul florii se foloseşte cu succes în epilepsie. Decoctul scoarţei în tratamente externe la ulcere varicoase şi alte boli dermatologice chiar atone. Preparare-fructele se pot consuma după ce se înlătură coaja. Se pot măcina şi se amestecă cu miere polifloră. Ulei de alunepresat la rece este foarte util contra teniei. În acest caz se va lua câte o linguriţă pe nemâncate câteva zile la rând.
Tot acest ulei se mai foloseşte şi la diferite preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajută la o mai bună lubrifiere a pielii în cazul pielii uscate la ihtioză, psoriazis, etc. Frunzele de alunse folosesc la prepararea unei infuzii făcute din 2 linguriţe de frunze zdrobite care se vor pune în ml apă clocotită.

Se ţine apoi acoperit pentru 10 minute, după care se strecoară. Se foloseşte de exemplu împreună cu ceaiul de castan în afecţiuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afecţiuni ale inimii. Tinctură din frunze; o parte frunze de alun mărunţite se pun la 5 părţi de alcool alimentar de 70˚ se ţin la temperatura camerei timp de 15 zile după care se strecoară.
În timpul acesta se vor agita de mai multe ori pe zi pentru a extrage principiile active din plante. Se va folosi diluat o linguriţă în ml apă. Se poate folosi şi 10 picături în afecţiuni mai uşoare. Se poate folosi de 3 ori pe zi chiar şi în cure de lungă durată. Praf din frunze de alun; frunzele uscate se macină cu râşniţa de cafea, se cern apoi prin sită fină. Se va lua câte un vârf de cuţit sub limbă de 3 ori pe zi.

Se va ţine apoi timp de 10 minute, după care se înghite cu puţină apă. Macerat în vin; scoarţă 50 g măcinată se pune la 1 litru de vin de bună calitate, preferabil alb, se ţine apoi timp de 8 zile agitând des, după care se strecoară. Acest preparat poate fi folosit la răni atât intern cât şi extern, ulcere varicoase, stomacale, sau chiar răni vechi, etc. Se poate consuma intern câte 50 ml de 3 ori pe zi în cazurile în care se doreşte refacerea circulaţiei sângelui sau în alte afecţiuni. Mugurii de alun; se fac din 1 parte muguri proaspeţi zdrobiţi şi 5 părţi alcool alimentar de 70˚.
Se ţin o perioadă de 15 zile agitând des pentru ca să se extragă principiile active din plantă. Se strecoară. Se pun în sticluţe de capacitate mai mică la rece.

Acest preparat conţine un hormon de creştere foarte util în foarte multe afecţiuni. Tinctura de muguri de alun în combinaţie cu tinctura de castan 1 la 1 este utilă în cazurile de afecţiuni circulatorii sau paralizii. Copii vor lua câte picături de 3 ori pe zi în funcţie de vârstă şi greutate diluate în ceai, iar adulţii pot să ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi. Se poate întrebuinţa şi la afecţiunile datorate bătrâneţii.
Această tinctură o găsiţi gata preparată de Plantextract Cluj la orice magazin de produse naturiste sau Plafar. În cazul în care o luaţi preparată va trebui să respectaţi instrucţiunile de administrare ale producătorului.

Se indică la următoarele afecţiuni pe lângă cele deja menţionate; afecţiuni circulatorii, afecţiuni cardiace se pot adăuga şi alte plante -levănţică, vâsc, traista ciobanului , boli pulmonare, colică nefritică, convalescenţă, creştere fructe şi tinctură , anemie, fructe în cure de cât mai lungă durată, dereglări glandulare, depresie, dermatoze, diabet, eczeme zemuinde, edeme ale gambelor, flebite, hipertensiune arterială-tinctură din frunze împreună cu tinctura de vâsc şi păducel.
Litiaze urinare-ulei, neurastenie-fructe, periflebite, plăgi atone, răni, stări febrile, stres, ulcerele pielii, varice, tuberculoză pulmonară-consumul a cât mai multe fructe simplu sau măcinate cu miere. Denumiri populare: amăreală În tradiţia populară: se folosea la vărsat, în boli de piept şi la băi contra reumatismului. Se fierbea şi în lapte dulce cu care se spălau copiii pe faţă, ca să nu le rămână pete după vărsat. Din tulpini florifere se făcea un ceai contra tusei şi durerilor de piept.

Lăstarii floriferi se utilizau sub formă de infuzie sau sirop pentru combaterea tusei, catarului, astmei, gripei, bronşitei, etc.
Compoziţie chimică: saponine triterpenice, substanţe amare poligalină , materii tanante, salicilat de metil sub formă de glicozidă şi saponine terpenice. Acţiune farmacologică: excită secreţiile şi în special secreţia bronhică. Mod de folosire: se foloseşte 2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la ml apă clocotită. Se poate îndulci cu miere polifloră, dacă nu aveţi diabet. Se pot consuma căni pe zi în tratamente de lungă durată. Se pot consuma căni pe zi în special la bronşite, astmă, etc, ca expectorant. Se foloseşte la următoarele afecţiuni: astm, bronşite, cataruri respiratorii, gripă, tuse.

Se pot consuma câte maxim 3 căni pe zi şi nu este indicată supradozarea sau folosirea unei perioade mai lungi de tratament pentru ca organismul să nu devină alergic. Umbelliferae Acţiune farmaceutică: tonic gastric şi carminativ. Această plantă poate să potenţeze activitatea hormonilor feminini şi masculini şi de asemenea să regleze toate glandele din organism. Nu se recomandă femeilor care au ciclul menstrual prea abundent în perioada ciclului, deoarece ajută tocmai la venirea menstruaţiei se face decoct din seminţe 3 căni pe zi. Este un excitant al poftei de mâncare şi în special în anorexia de natură psihică. Forme de preparare: g de plantă-rădăcină sau seminţe măcinate se lasă de seara până dimineaţa în ml apă. Dimineaţa se filtrează şi se pot bea 3 astfel de ceaiuri fără să se încălzească.
Este cea mai eficientă formă de tratament cu această plantă. Decoct: pentru uz extern g de plantă mărunţită se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară.

Se foloseşte în toate afecţiunile unde se cere un tratament extern. Comprese, cataplasme care se vor schimba în funcţie de toleranţă. În cazul durerilor sau pentru a acţiona mai rapid se vor aplica calde din plante fierte care se vor pune între 2 bucăţi de pânză. Pulbere de plantă uscată: g pe zi în toate afecţiunile interne. Se va ţine sub limbă o perioadă de câteva minute şi apoi se înghite cu puţină apă. Este tratamentul cel mai bun şi rapid pentru dereglările glandulare. Datorită faptului că se ia sub limbă pătrunde foarte repede în circuitul hormonal, contribuind la reglarea hormonală.
Se ia întotdeauna înainte de mese cu 15 minute.

Decoct din 2 linguriţe de rădăcini mărunţite la ml apă. Se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma căni pe zi. Vin: la un litru de vin preferabil alb de struguri ne stropiţi direct de la producător, se vor pune 50 g de rădăcină sau seminţe măcinate. Se poate pune şi puţin praf de scorţişoară. Se lasă la temperatura camerei o perioadă de 8 zile, agitându-se des. După 8 zile se va strecura şi ceea ce s-a obţinut se complectează cu vin până la un litru. Se ţine la rece bine închis. Se poate lua câte ml pe zi împărţit în trei reprize. Nu este indicat ca acest vin să se consume în cantităţi prea mari, deoarece poate produce perturbări în organism. Este bine ca acest vin să se ia cu 15 minute înainte de mesele principale.
Tinctură: o parte plantă bine mărunţită preferabil măcinată cu râşniţa de cafea foarte fin şi 5 părţi alcool alimentar de 70˚, se pun într-un recipient care se poate închide ermetic. Se va ţine timp de 15 zile agitând des. Se va strecura apoi şi se pune in recipiente mai mici la rece, preferabil în sticle de culoare închisă.

Se poate păstra la rece o perioadă de 2 ani. Administrare: 5 picături până la o linguriţă de tinctură se vor pune în ml apă şi se ia de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mesele principale. Se poate folosi o perioadă lungă fără nici o reacţie secundară nedorită.
Se poate folosi şi extern diluat cu apă la diverse afecţiuni dureri, răni, cancer, etc. Oţet: la 50 g plantă măcinată se va pune 1 litru de oţet de mere cu miere de albine. Se ţine o perioadă de 8 zile agitând des. După 8 zile se strecoară. Se poate folosi după strecurare. Este util în special în cazul mâncărimilor de diferite etiologii şi la dureri. Este bun de asemenea şi la alte tratamente hirsutism.

Bine înţeles acestea sunt cele mai semnificative întrebuinţări însă această plantă aşa cum am mai spus se poate da în orice afecţiune, mai ales atunci când nu există un diagnostic cert şi trebuie acţionat rapid.
De aceia este bine ca oricine să aibă în casă această plantă. Pentru a putea păstra mai mult timp această plantă se va face tinctură din plantă care se poate păstra timp de 2 ani şi se foloseşte foarte uşor. De asemenea sub formă de tinctură acţionează foarte rapid fiind regăsită la 15 minute de la administrare în sânge. Mai notăm că planta are şi o aromă plăcută care se poate folosi şi la aromarea mâncărurilor dându-le un gust rafinat. Compositae În tradiţia populară: planta se cultivă prin grădinile ţărăneşti din unele zone, ca plantă ornamentală. Se foloseşte în afecţiuni hepatice, bolile intestinului gros, şi colite. Ceaiul din frunze se lua în bolile de ficat şi splină, cu efecte foarte bune. Compoziţie chimică: este o legumă nutritivă, bogată în hidrocarbonaţi.

Frunzele conţin cinarină, oxidaze, polifenoli, flavone: cinarozidă, scolinozidă, inulină şi alţi derivaţi ai acizilor cafeic şi chinic, precum şi un principiu amar, acid clorogenic, acizi aminaţi, săruri de potasiu şi magneziu, substanţe minerale, etc. Hidraţi de carbon fructosigeni şi insulină ceea ce face să fie utilă la tratarea diabetului.
Acţiune farmaceutică: în industria farmaceutică se prepară din plantă un extract apos deproteinizat, cu acţiune colagogă şi coleretică, indicat în insuficienţele hepatice şi boli alergice pe fond hepatic. Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele măresc secreţia biliară şi diureza şi scad conţinutul sângelui în colesterol stimulând metabolismul colesterolului în ficat , antidiabetică. Tonic al celulei hepatice, purifică sângele.
Nu se foloseşte de femeile care alăptează pentru că diminuează cantitatea de lapte.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiunile inimii, angiocolite, anorexie, angină pectorală, ateroscleroză, artrită, boli de ficat, boli de rinichi, boli ale tubului digestiv, celulită, ciroze, colecistită, congestie hepatică, constipaţie, diabet scade nivelul zahărului din sânge , dischinezii biliare, dureri de cap, eczeme, enterocolită, fermentaţii intestinale, gută, hemoroizi, hepatică cronică şi acută, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, intoxicaţii, insuficienţă hepatică, icter, laringită acută, migrene digestive, nefrite cronice, obezitate, plăgi, prurit, regenerare celulară, răguşeală, retenţia apei, reumatism, surmenaj, toxiinfecţii alimentare, urticarii, varice, vărsături, vertij ameţeli zgomote în urechi.
Preparare: -Este una dintre plantele care acţionează foarte puternic, de aceia se face doar un ceai dintr-o linguriţă de plantă la ml apă clocotită. În cazul în care se supra dozează, poate da senzaţii de intoxicare cu vărsături şi colici hepatice, pentru că ficatul nu se poate debarasa aşa de repede de toxinele acumulate.

Este bine ca acest ceai să se bea cu linguriţa şi să nu se bea cantitatea de plantă indicată. Se va acoperi apoi timp de 10 minute după care se strecoară. Se bea înaintea meselor principale. Există mai multe modalităţi dar cea mai eficientă în tratament pare aceia care indică ca la fiecare 2 săptămâni să se mai adauge o linguriţă la acest ceai şi să se facă aşa 3 luni, apoi o pauză de 10 zile după care se va repeta.
După fiecare cană de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreaptă. Se va ţine timp de 10 minute după care se înghite cu puţină apă. Tinctură de anghinare: Se va pune 50 g de plantă mărunţită la ml alcool alimentar de 70˚, se ţine timp de 15 zile agitând des recipientul care trebuie să fie închis etanş pentru a nu se evapora alcoolul. Se va strecura apoi şi se va lua între 5 picături până la 15 picături de 3 ori pe zi, în diluţie cu un ceai sau apă.

Se ia înainte de mesele principale. Este bine ca întotdeauna când se consumă aceste ceaiuri să se stea culcat pe partea dreaptă timp de 30 minute, după consumul lor. Contraindicaţii: afecţiuni acute renale şi hepatobiliare. Denumiri populare: ardei borcănos, ardei capia, ardei iute, ardei lung, ardei roşu, ardei verde, beşică, boia, chiparcă, chipăruş, chipăruş iute, chiper lung, piparcă, piperul bulgarului, piper turcesc, piper roşu, poprică, poprică dulce, poprică iute, popivnic, tiuper amar, tiuper dulce.
În tradiţia populară: se cultivă soiuri dulci de ardei care se consumă proaspete, sub formă de salate sau diferite preparate şi soiuri iuţi, care se consumă proaspete sau uscate şi servesc la condimentarea alimentelor. Fructele se usucă şi se macină, obţinându-se boia dulce sau iute condiment obişnuit la colorarea mâncărurilor, slăninilor şi a altor preparate din carne. În Banat bătrânele spuneau că scapă de friguri bolnavul care bea dintr-o dată un pahar de vin roşu, în care s-a pus o lingură de ardei ori hrean.

Ardeiul pisat cu sămânţă de ciumăfaie, pus în spirt şi ţinut 9 zile la căldură, se strecura încetişor şi apoi se făceau cu el frecţii contra junghiurilor, durerilor de mâini, de picioare. Compoziţie chimică: glucoză, fructoză, zaharoză, amidon, pectine, lipide, carotenoide, bogat în vitamina A şi mai ales B1, B2, C, E, P, PP, enzime, precum şi ulei eteric, alcaloidul capsaicină care este o substanţă iritantă revulsivă în special în cel iute, substanţe colorate de natură carotenoidică capsorubina, capsantina, zeaxantina, luteina, criptoxantina şi urme de beta-carorotenă substanţe minerale.
Acţiune farmaceutică: stimulent rubefiant, revulsiv, şi lubrifiant. Ardeiul iute determină la nivelul pielii o congestie şi intensifică circulaţia. De asemenea se remarcă o decongestionare în profunzime ca urmare a activării circulaţiei. În doze mici este eupeptic iar în doze mari este purgativ. Este un excitant digestiv energic şi sialogog. Extern ca rubefiant şi revulsiv în dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis.

Este util în caz de hemoragie urinară, dizenterie, etc. Se foloseşte în diferite preparate: Ardei iute mărunţit sau chiar măcinat în amestec cu puţinǎ sare, peste care se pune puţin alcool sanitar şi un pic de oţet.
Se foloseşte apoi la frecţii reumatice. După ce se obţine calmarea durerii, de multe ori trebuie sǎ se procedeze la spălarea tegumentelor preferabil cu apǎ caldǎ. Tinctura de ardei iute. Se macină ardeiul, apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. Se ţine o perioadǎ de 15 zile agitând des şi se poate apoi folosi la frecţii care au rostul de a restabili circulaţia sângelui perturbatǎ, sau pentru a ajuta la alopecii, irigând mai bine pielea capului. Aceastǎ tincturǎ se poate aplica pe o bucatǎ de vatǎ şi apoi cu aceastǎ vatǎ numitǎ termogenǎ, se fac aplicaţii locale, pentru a intensifica circulaţia sângelui, sau pentru calmarea durerilor.
Se va pune doar atâta tincturǎ cât poate suporta fiecare în funcţie de sensibilitatea localǎ.

Nu se aplicǎ pe tegumente lezate. Se mai poate dilua cu apǎ dacǎ nu se suportǎ concentraţia respectivă. În cazul în care aveţi o disfonie sau o obosealǎ a corzilor vocale , se va face un decoct de ardei iute. Se taie un ardei iute şi se va fierbe timp de 15 minute în ml apǎ. După strecurare se va face gargarǎ. Aceasta face ca circulaţia sangvinǎ la nivelul gâtului sǎ se intensifice, lucru care duce la refacerea rapidǎ a vocii. Tinctura de ardei iute este utilǎ celor care doresc sǎ se lase de viciul beţiei.
Cu o siringǎ cu mare atenţie fără sǎ se deterioreze dopul sticlei se va introduce fără ştirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tincturǎ de ardei la o sticlǎ de ml. Se va da apoi sǎl consume fără sǎ i se spună nimeni ce consumǎ. Se va face acest lucru mai multe zile la rând eventual chiar mărind treptat doza de tinctură de ardei iute introdusă în sticle.

Se va face acest lucru până când omul nu va mai suporta alcoolul şi se va lăsa de băut. Se mai foloseşte la următoarele afecţiuni: algii, alopecie, angină pectorală, artrită, atonie digestivă, constipaţie, crampe musculare, dispepsie atonică, dizenterie, dureri de gât, dureri reumatice, afecţiuni ale corzilor vocale, entorse, hemoragie urinară, hemoroizi, gripă, gută, guturai, lumbago, nevralgii diverse, paralizii, paraziţi intestinali, peladă, răceli, reface vasele de sânge, torticolis, tuse, varice.
Ardeiul gras stimulează secreţia gastrică util în dispepsie atonică, fortifică vasele de sânge şi este antihemoragic. Notăm faptul că cei care au diverse afecţiuni ale stomacului, ficatului, căilor urinare sau au hemoroizi, ar trebui să nu consume ardei iuţi, care pot agrava aceste afecţiuni. Nu putem însă să nu accentuăm faptul că acesta este foarte util în foarte multe dureri. În tradiţia populară: lemn uşor şi moale cu aceleaşi întrebuinţări ca şi cel negru. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci.

Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit în negru, lână şi pănură, fire pentru alte ţesături. Frunzele se puneau la răni şi tăieturi, în contra opărelilor şi transpiraţiei picioarelor. Compoziţie chimică: conţine mai ales în coajă tanin şi coloranţi.
Folosire: se foloseşte foarte rar doar în diaree când se ia o lingură de coajă care se fierbe la ml apă timp de 15 minute, după care se strecoară. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. Se utilizează la: amigdalită, arsuri, boli de piele, diaree, eczeme zemuinde, erizipel, gingivite, răni, stomatite, tăieturi, transpiraţie excesivă, ulcere cronice de piele. Preparare: 1 linguriţă de frunze sau coajă se pun la ml apă.

Se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară.
La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Pentru extern se va folosi cantitate dublă de plantă. Se poate folosi la diferite hemoragii punând praf de plantă măcinată fin cu râşniţa de cafea. Se pune pe rană direct. În tradiţia populară: lemn uşor moale, puţin durabil preţuit pentru furnire şi construcţii sub apă. Scoarţa se folosea peste tot pentru colorare în negru. Frunzele crude se puneau pe tăieturi, cu cele pălite în foc se oblojeau rănile, iar pisate şi amestecate cu sare se puneau pe păducei.
În ţinutul Sucevei trei bolnavi de guşă rodeau împrejur coaja de pe trei arini, în ziua de vinerea seacă. Scoarţa de arin negru se punea pisată cu făină pe bube rele.

Se mai făceau băi contra transpiraţiei picioarelor şi a reumatismului. În unele părţi se puneau în pat ca să doarmă bolnavul de reumatism pe ele, se schimbau mereu, timp de câteva săptămâni. Se mai întrebuinţa coaja contra durerilor de măsele. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac, iar decoctul ameţilor contra diareei.
Se foloseşte extrem de rar şi doar în sate tot pentru afecţiunile folosite tradiţional Acţiune farmaceutică: se folosesc scoarţa, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar, antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc. Se foloseşte la următoarele afecţiuni: afecţiuni gastrice cu hemoragii chiar, afecţiuni dermatologice, diaree, dureri stomacale, enterite, febră, hemoragii uşoare, leucoree, oprirea secreţiei de lapte, reumatism, transpiraţii abundente, stomatite, ulceraţii. Preparare: -1 linguriţă de frunze mărunţite, coajă sau muguri zdrobiţi se pun la ml apă. Se fierbe apoi timp de 5 minute.

Extern se va dubla cantitatea de plantă. Tinctură din muguri. Se vor lua câte 10 picături o linguriţă de 3 ori pe zi. Există gata preparată în orice magazin de produse naturiste şi este foarte eficientă. Este preparată de către Plantextract-Cluj-Napoca. În cazul în care optaţi pentru acest preparat este foarte simplu, pentru că această firmă vă oferă şi detaliile de administrare, pe care va trebui să le respectaţi. Silybum marianum Fam. Compositae În tradiţia populară: cultivată prin grădinile ţărăneşti. Rădăcinile, frunzele şi fructele s-au folosit în medicina populară în boli de ficat şi splină. În Vrancea la Nereju, sămânţa „ursită” se punea în rachiu de tescovină şi se lua pentru argint.

A fost un leac obişnuit pentru armurare sifilis , de aceia se cultiva în grădinile ţărăneşti din multe zone.
Compoziţie chimică: conţine substanţe amare, amine, tanin. In mintea mea nu mai exista intrebari de acest gen. Am avut foarte multe de invatat din ceea ce s-a intamplat, eu si familia mea. Dumnezeu ne-a dat o lectie care ne va folosi toata viata noastra si pe care nu o sa o uitam niciodata! Tot el ne-a arat ca exista in ciuda celor intamplate. Va multumesc mult pentru sustinerea morala.
Va dati seama ca sunt in urma cu invatatul pentru examene, dar sper sa treaca totul cu bine.

Si voua tuturor si celor dragi voua va doresc multa sanatate. Membru din Subiecte: 5 Comentarii: Poti sa comunici prin email cu domnul Girugiu. II poti trimite toate rezultatele la analize, simtome, si tot stii in momentul de fata despre boala pacientului, Dansul iti va recomanda ce sa faceti. Va spune chiar si cand trebuie sa mergeti la un consult. Noi asa am comunicat, dar la bunicul boala deja avansase cand am aflat de dansul. Va doresc mult succes in tratarea aceste boli. O sa fie bine! Dumnezeu este cu noi cu toti! Ptr Loredana, bitzu , mihaela86, angst : Azi plk la Buc ptr evalarea mult astptata la aprox 40zile dupa radioterapie.
Voi tine legatura cu VOI, stati p-aproape! Eugen, iti tin pumnii! O sa fie bine, asa simt eu!

Domnul sa fie cu tine azi in specail si nu numai! Pt Eugen: Fie ca analizele tale sa iasa mult mai bune decat ultima data. Gandeste pozitiv si anunta-ne cand ai acces la internet ce rezultate ai primit! Dumnezeu sa te aiba in paza! Nu stiu daca ati citit sau venit in contact cu graul verde si cura de orz verde. Sunt puternice antioxidante si foarte recomandate in lupta impotriva cancerului. Eu am sa le aplic tatalui meu. Daca cautati pe internet veti gasi toate informatiile necesare despre. Daca nu aveti timp sa cresteti graul sau orzul, din cate stiu se gasete la plafare pudra de orz verde, si aceea se administreaza intr-un pahar de apa. E cam scumpa dar merita, este indicata mai ales pentru imbunatatirea imunitarului in cazuri de cancer.

Clorofila din ele actioneaza ca un magnet pentru toxine si ajuta organismul sa le eimine: deposite de subtante nocive, metale toxice, curata sangele, ficatul, si ajuta la alcalnizarea ph, se stie ca celula cancerigena nu supravietuieste in mediu alcalin. Notă: informațiile prezentate pe site-ul Ghid-Cancer. Nu ne asumăm nicio răspundere cu privire la efectele pe care acest site le poate avea asupra dvs.
Copyright © ROmedic. Info consumator: Citeste tot despre: Cura cu ceai de ghimpe, benefică pe termen lung Remediile pe bază de ghimpe pot ajuta în tratarea bolilor prostatei și a litiazei renale dacă pietrele nu sunt mai mari decât un bob de piper , a microlitiazei biliare și a hipertiroidiei. RO 0 Rata de infectare în Israel, după vaccinarea a mai bine de jumătate din populaţie. Moartea cumplită a unei românce, subiectul unei cărţi de succes în Irlanda. Ucigaşii, nepedepsiţi Un bărbat a refuzat să iasă dintr-un local în care izbucnise un incendiu.

A murit după ce a fost Bombă la Survivor România. Rapidistul Ștefan Ciuculescu intră în competiția fenomen din Republica RO: 0.
Dani Oțil și iubita, vizită șoc la ecograf! Ce au observat la bebeluș. Delia, motiv de sărbătoare!

Tratament inovator pentru prostata mărită – Sănătate > Medicina generala – prostatita.adonisfarm.ro

Cel mai bun tratament pt. prostata mărită, prostatita cronică
Cancer Prostata Secțiunea: Cancerul de prostata. Membru din Subiecte: 1 Comentarii: Răspunde la comentariu. Eugen giurgiu tratament pentru prostata din Subiecte: 0 Comentarii: lrostata Sfatuiesc pe toata lumea sa ceara mai multe pareri in momentul in care intimpina o asa problema, noi am consultat 5 pareri inclusiv Bucurestiul 3 si apoi ne-am Eugen giurgiu tratament pentru prostata sa mergem la Cluj. Noi suntem foarte optimisti, nu ezitati sa mergeti cu incredere si curaj, echipa Prof. Coman este extraordinara, noi le multumim din suflet. Membru din Subiecte: 3 Comentarii: Prostatectomie radicala asistata robotic, nu? Pretul cred ca-i foarte greu de suportat pentru multi romani.

Dupa biopsie marginile de rezectie sunt libere fapt ce ne-a dat incredere totala ca o sa fie OK.

Cel mai bun tratament pt. prostata mărită, prostatita cronică

EUGEN GIURGIU – GIURGIU OCTAVIAN CLAUDIU PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE ÎN TRATAMENTELE NATURISTE

To browse Academia. Skip to main content. Log In Sign Up. Download Free PDF. Radu Petrica.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?