Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4

Un tratament de ultima generatie folosit pentru cancerul prostatic consta in congelarea tesuturilor glandei prostata, in vederea uciderii celulelor canceroase. Criochirurgia sau crioablatia implica inghetarea celulelor bolnave de la nivelul prostatei. Risc intermediar(T2b, T2c, sau scor Gleason 3+4= 7/grad Gleason grup 2, sau scor Gleason 4+3=7(grad Gleason grup 3) sau PSA ng/ml) Este considerat cancer de prostata local avansat. Pacientii cu factori multiplii adversi(sunt prezenti 2 sau 3 factori) pot fi comutati la grupul de risc ridicat. Folosirea ca tratament paleativ in anumite tipuri de cancer are la baza actiunea lorcitotoxica. Tumora Wilms: tumora Wilms este neoplasmul care raspunde cel mai frecvent la Cosmegen. Folosind o terapie combinata cu doze reduse atat de dactinomicina cat si de radiatii, ameliorarea obiectiva temporara poate fi la fel de buna si de durata mai lunga decat daca se folosesc in monoterapie doze crescute din fiecare. Exisa trei optiuni de baza de tratament pentru stadiul precoce al cancerului de prostata.

Cele doua optiuni active de tratament – chirurgia si radioterapia – pot deseori duce la vindecare folosite singure.

Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4

Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4
Tumora mansoneaza cateva ramuri segmentare si subsegmentare din trunchiul bazal drept. Cancerul care se formeaza la nivelul celulelor osoase este considerat cancer osos. TDA singura este insuficientă. Acest concept este mai puțin acceptat în era modernă. Rata acestui cancer latent sau constatat la autopsie este mult mai mare decât cea a cancerului clinic. Starea generală a sănătătii si comorbiditătile trebuie să fie evaluate. Cicatrizanta si regeneranta a epidermei ozonoterpie si deshidratate, datorate prezentei alantoinei. Reactie lichidiana pelvina minima.

Standardul anterior a constat din 6 probe prelevate într-un model sextant. Pentru stadializarea M, scintigrafia osului cu technețium 99m Tc este de obicei utilizată. Nu ne Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 nicio răspundere cu privire la efectele pe care acest site le poate avea asupra dvs. Tot din cauza dimensiunilor mai mari ale prostatei poate aparea si incapacitatea camcer initiere a mictiunii, adica senzatia ca barbatul Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 nevoie la toaleta, insa nu poate urina Tratamen.
9/2/ · daca scintigrafia arata faptul ca NU are metastaze, e indicat tratamentul hormonal ( ani) obligatoriu insotit de radioterapie. recomand schimbarea oricarui oncolog care propune ca tratament, pentru un cancer de prostata localizat, tratament hormonal fara radioterapie!

1/2/ · bicalutamida nu e indicata dincolo de cateva zile/saptamani inainte de prima injectie de diphereline si respectiv cateva zile/saptamani dupa; ulterior tratamentul care trebuie sa ramana este strict cel cu diphereline precis la 84 de zile. cat timp trebuie sa dureze acest tratament ( luni sau ani), asta se decide in functie de scorul Gleason, PSA la diagnostic si stadiul tumorii (pe RMN). oncologul, 3/9/ · In sept sotul meu a fost diagnosticat cu cancer prostata grad IV cu scor Gleassom 8 (4+4) si metastaze osoase confirmate de scintigrafie. La indicatia oncologului am facut ct si rmn cu substanta de contrast care au evidentiat ca tumora depasise capsula prostatica. Tratamentul initial a fost Casodex, Zometa. Galvanoterapie cancer; AutoHemoTerapia – tratament cancer; tratament cancer adjuvant – HaloTerapia; Tratament cancer – Sauna cu InfraRosu; Ukrain -tratament vindecator cancer-revizuire a studiilor; T.A tratamente cancer imunitare si antimicroorganisme – IMPORTANT. Citokine, celule NK, celule LAK, Stem.

Forum despre Cancerul de prostata | Forumul Medical ROmedic

Cancerul de prostata
Din păcate, se produc adesea rezultate false-negative, astfel încât biopsiile multiple ar putea fi necesare. Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 fost realizate diverse cercetări privind efectul anticancer al ginsengului sălbatic. Indicatii Per os: Boala Paget osteita deformantain special tipul poliostotic, asociat cu durere si nivele urinare crescute ale hidroxiprolinei si ale fosfatazei alcaline serice. O TRUS biopsie poate fi de ajutor cand imagistica sugereaza recurenta locala. Preventia Desi cauzele cancerului de prostata nu sunt complet intelese, cercetatorii au gasit cativa factori care cresc riscul de aparitie al bolii. CT poate fi efectuată cu și fără contrast oral și intravenos și tehnica CT ar trebui să fie optimizată pentru a maximiza în timp utilitatea de diagnosticare in timp ce se minimizeaza doza de radiație.

Acesti agenti au fost aprobati pentru prima data, pe baza studiilor care au arătat un profil de siguranta, comparativ cu estrogenii pe cale orala, in special in reducerea evenimentelor cardiovasculare precum edem, tromboza si tromboembolism, infarctul miocardic si accidente vasculare cerebrale. Toti pacientii pot continua prin toate optiunile de tratament si ar trebui sa primeasca Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 mai bun tratament de sustinere.

Plămânii, ficatul și metastazele suprarenale au fost, de asemenea, documentate. Factorii de creștere specifici tisulari și matricele extracelulare sunt exemple posibile. Timpul de dublare în boala în stadiu incipient este variabil. În majoritatea cazurilor, timpul de dublare este mai mare de 4 ani. Doar un procent mic de cancere de prostată se dublează în mai puțin de 2 ani. Timpul de dublare tinde să se accelereze pe măsura creșterii tumorii și devine mai agresiva.

Tumorile mai mari au de obicei un grad Gleason mai mare și un timp de dublare mai rapid.
Istoricul natural al bolii localizate clinic variază, cu tumori de grad inferior având un curs mai indolent, iar unele leziuni de grad înalt progresând la boala metastatică cu o rapiditate relativă. Având în vedere progresia tipic lentă a bolii localizate, mai multe studii au examinat strategia de supraveghere activă în grupurile selectate de pacienți.
La nivel internațional, incidența cancerului de prostată variază foarte mult, cele mai mari rate fiind în America de Nord, Australia și Europa de Nord și Centrală, iar cele mai scăzute rate fiind în sud-estul și sud-centrul Asiei și în nordul Africii. În Statele Unite, cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer noncutanat la bărbați. Se estimeaza ca unul din sase barbati albi si unul din cinci barbati afro-americani vor fi diagnosticati cu cancer de prostata in decursul vietii lor, cu probabilitatea de a creste odata cu varsta.

Societatea Americană de Cancer estimează că Cancerul de prostată este rar diagnosticat la bărbații cu vârsta sub 40 de ani și este ma puțin frecvent la bărbații cu vârsta sub 50 de ani.
Între și , rata incidenței cancerului de prostată a crescut dramatic în Statele Unite, probabil din cauza unor diagnostice anterioare la bărbații asimptomatici, ca urmare a utilizării crescute a testelor PSA serice. În plus, incidența bolii limitata la organ la diagnostic a crescut datorită testelor PSA și examinării rectale digitale standard. Din , ratele de incidență au scăzut semnificativ, scăzând de la aproape la de populație în la mai puțin de la de populație în Rata prevalenței cancerului de prostată rămâne semnificativ mai mare la bărbații afro-americani decât la bărbații albi, în timp ce prevalența la bărbații hispanici este similară cu cea a bărbaților albi. Prevalența la bărbații de origine asiatică este mai scăzută decât la albi.

Deși rata mortalității continuă să scadă în rândul bărbaților albi și afro-americani, ratele de mortalitate la bărbații afro-americani rămân de două ori mai mari decât în orice alt grup rasial. Barbatii hispanici și bărbații afro-americani prezintă o boală mai avansată. Mai mult, dovezile arată că 5-alfa reductaza poate fi mai activă la afro-americani decât la albi, ceea ce înseamnă că diferențele hormonale pot juca un rol.
Cu toate acestea, contribuția independentă a rasei este dificil de izolat de efectele accesului la îngrijiri medicale, venit, educație și statusul de asigurare. Barbatii afroamercani au cea mai mare incidenta a cancerului de prostata. In plus in SUA rata decesului prin cancer de prostata este de 2 ori mai mare la afroamericani comparativ cu barbatii albi. Incidenta cancerului de prostata este de 1,8 mai mare la barbatii negrii comparativ cu barbatii albi.

De exemplu, riscul de apariție al cancerului de prostată este deosebit de ridicat în rândul populației cu origine in Africa sub-sahariană, în timp ce riscul tinde să fie scăzut în multe populații asiatice. Riscul crescut la asiaticii care au migrat în Statele Unite sugerează importanța factorilor de mediu, în special dieta. Există și o predispoziție familială. Cancerul de prostată este găsit, de asemenea, în timpul autopsiilor efectuate la bărbați decedati din alte cauze. Rata acestui cancer latent sau constatat la autopsie este mult mai mare decât cea a cancerului clinic. Interesant, prevalența formei latente sau de autopsie a bolii este similară la nivel mondial.
Împreună cu studiile privind migrația, acest lucru sugerează că factorii de mediu joacă un rol de promovare semnificativ în dezvoltarea unui cancer clinic dintr-un precursor latent. Sansa de a face cancer de prostata creste rapid dupa 50 de ani.

Un tata sau frate cu cancer de prostata dubleaza riscul pacientului de a face cancer de prostata. Riscul este mai mare pentru barbatii cu cateva rude apropiate afectate de cancer prostatic, in special daca rudele erau tinere cind au fost depistate cu cancer. Un individ care are doua rude de gradul I cu cancer de prostata, are o crestere de 9 ori mai mare in riscul pe viata de a face cancer prostatic. Studiile efectuate la diferite populații au identificat câteva variante în regiunea 8q24 de pe cromozomul 8, care sunt asociate cu risc crescut de apariție a cancerului de prostată.
Modificări genice pe cromozomul 1, cromozomul 17 și cromozomul X au fost găsite la unii pacienți cu antecedente familiale de cancer de prostată. Gena HPC1 cancerul de prostată ereditar 1 și gena PCAP predispozant pentru cancerul prostatic se află pe cromozomul 1, în timp ce gena cancerului uman de prostată se află pe cromozomul X. Barbatii cu antecedente familiale de cancer de prostata au un risc mai mare de a dezvolta cancer de prostata si de asemenea, este probabil sa apara cu ani mai devreme.

Mai multe rapoarte au sugerat un risc familial comun moștenit sau de mediu pentru cancerul de prostată și de sân. Mutațiile BRCA-2 cresc riscul pentru cancerul de prostată, care este mai agresiv și se dezvoltă la o vârstă mai mică.
Un studiu a constatat că mutațiile germline în gena HOXB13 pot fi un factor de risc pentru cancerul de prostată. HOXB13 este o genă a factorului de transcripție homebox care este importantă în dezvoltarea prostatei. Varianta G84E a acestei gene, desi este rară, este semnificativ mai frecventă la bărbații cu cancer de prostată familial cu debut precoce decât la cei cu cancer de prostată non-familial cu debut tardiv.
S-a constatat că bărbații cu sindrom Lynch au un risc crescut de două ori mai mare de cancer de prostată în comparație cu populația generală. Vârsta medie la diagnostic a fost de 65 de ani. Dieta poate juca un rol in dezvoltarea cancerului de prostata. Studiile epidemiologice au sugerat o varietate de factori alimentari care pot fi asociați cu boala, în special a aportului de grăsimi și a obezității.

O dieta bogata in grasimi poate juca un rol in aparitia cancerului de prostata. Studiile au demonstrat factori de risc ai dietei diferiti pentru incidenta si pentru progresia cancerului de prostata. Rasa afro-americana, istoric familial pozitiv, consum scazut de rosii, consum crescut de acid alfa-linoleic se asociaza cu o incidenta crescuta de cancer de prostata.
Greutatea, indexul de masa musculara, activitatea fizica scazuta, fumatul, consum scazut de suc de rosii, aport crescut crescut de calciu si acid alfa linoleic, rasa afro-americana si istoric familial pozitiv s-a asociat cu faze avansate de cancer de prostata. Cauzele hormonale ale cancerului de prostată au fost, de asemenea, postulate. Ablatia androgenica cauzează o regresie a cancerului de prostată. În plus, ca dovadă indirectă a cauzelor hormonale, eunucii nu dezvoltă adenocarcinom prostatic. Un studiu amplu care a comparat pacienții cu cancer de prostată cu martori nu au constatat diferențe semnificative în nivelurile de testosteron, dihidrotestosteron, prolactină, hormon de stimulare a foliculului sau estronă.

Modificările recunoscute încep cu proliferarea celulelor din glande, numite PIN neoplazie intraepiteliala prostatica , adesea găsite adiacent zonelor de atrofie inflamatorie proliferativa. PIN este definită prin prezenta celulelelor epiteliale citologic atipice sau displazice din cadrul acinilor cu aspect arhitectural benign si este subdivizata in PIN cu grad scazut si PIN cu grad inalt. Numai PIN de grad înalt este considerat un precursor pentru unele carcinoame invazive.
Pentru că PIN de grad inalt se dezvoltă în mod preferential în zona periferică a prostatei, din care provin cele mai multe tipuri de cancer, ea PIN precede dezvoltarea cancerului cu 10 ani sau mai mult si prostata cu zone extinse de PIN cu grad înalt tinde să aibă tumori multifocale. Prin pierderea ulterioară a stratului bazocelular înconjurător al glandelor prostatice si dezvoltarea morfologiei celulare anaplazice cu pleomorphism nuclear si nucleoli proeminenti, tumora invadează membrana bazala, se extinde la nivel local si începe să metastazeze.

Nu toate leziunile progreseaza la cancer de prostată invaziv pe perioada duratei de viată a gazdei. Focare mici de acini atipici care expun unele, dar nu toate caracteristicile diagnostice de adenocarcinom sunt denumite proliferari mici acinare atipice ASAP , un predictor semnificativ al cancerului invaziv la biopsiile ulterioare ale prostatei.
Termenul PIN devine din ce în ce mai puțin utilizat în favoarea proliferării acinare mici atipice ASAP , care este proliferarea de acini mici, de obicei, cu caracteristici care sugerează, dar nu sunt diagnostice de cancer. Există un continuum de la epiteliul prostatic normal până la carcinomul invaziv. Leziunile precursorilor pana la carcinom pot include neoplazia intraepitelială prostatică PIN și proliferarea acinară mică atipică ASAP.
Studiile clinice au sugerat că PIN-ul precede un carcinom cu cel puțin 10 ani. Acest concept este mai puțin acceptat în era modernă.

Repetarea biopsiilor este recomandată în astfel de cazuri în decurs de luni. Preventia Desi cauzele cancerului de prostata nu sunt complet intelese, cercetatorii au gasit cativa factori care cresc riscul de aparitie al bolii. Unii factori de risc precum varsta, rasa si istoricul familial nu pot fi controlati, dar altii precum dieta saraca in acizi grasi saturati si carne rosie, dieta bogata in fructe si legume si cereale integrale poate reduce riscul pentru aparitia acestui tip de cancer la barbati. Rolul dietei si exercitiilor fizice în prevenirea cancerului de prostata.
Este rezonabil să se recomande o dieta saraca in grasimi, exercitii fizice regulate si mentinerea unui BMI normal cu un efect modest în reducerea riscului de a dezvolta cancer de prostata. Mai multe dovezi sugerează că ar putea exista unele beneficii pentru astfel de modificari ale stilului de viata dupa ce diagnosticul de cancer de prostată este stabilit.

Finasteride, un inhibitor competitiv al 5α-reductază 5αRI tip II, care blocheaza conversia testosteronului în dihidrotestosteron DHT în interiorul celulelor prostatice, este un medicament sigur si eficient, care reduce dimensiunea prostatei si ameliorează simptomatologia vezicala la barbatii cu hiperplazia benigna de prostata BPH. Prin urmare, era logic de a testa ipoteza ca finasteride, sau un alt 5αRI, ar putea preveni cancerul de prostata. Un studiu similar a fost efectuat cu dutasterida, o moleculă care blochează nu numai D1, ci și receptorii D2 din prostată.
FDA a concluzionat că compromisul pentru utilizarea 5αRI la bărbati sănătosi, asimptomatici ar fi aparitia unui cancer de grad înalt suplimentar pentru fiecare trei sau patru tipuri de cancer cu grad scazut cu potential clinic incert prevenite si nu a recomandat aprobarea acestui medicament pentru chemopreventia cancerului de prostata. Posibil din acest motiv, când conceptul de chemopreventie a cancerului de prostată prin 5-alfa reductaza a fost adus în fața FDA în , FDA nu a aprobat medicamentele pentru această indicație.

La 9 iunie , FDA a anunțat revizuirea informațiilor de prescriere pentru inhibitorii 5-alfa reductazei pentru a include un avertisment referitor la o incidență crescută a cancerului de prostată de grad înalt la bărbații care au luat dutasteridă sau finasteridă comparativ cu placebo.
Au fost dezvoltate modele care combină stadiul clinic determinat de constatările DRE , scorul Gleason și nivelul PSA, în încercarea de a anticipa mai bine ce bărbați au cancer limitat la organ, spre deosebire de cei care pot avea extensie locală. În plus, aceste modele pot fi utilizate pentru a prezice timpul până la recidiva biochimica și timpul până la dezvoltarea bolii metastatice clinice la pacienții cu nivel PSA in creștere. Tabelele Partin , actualizate de experții de la Johns Hopkins în ianuarie , reprezintă o altă nomogramă pentru estimarea diseminarii și prognosticului cancerului de prostată.

Tabelele actualizate arată că anumite categorii de bărbați care anterior nu erau considerați a avea un prognostic bun de exemplu cei cu scor Gleason 8 de fapt, pot fi vindecati cu o intervenție chirurgicală. Evaluarea riscului pentru cancerul de prostată CAPRA se calculează pornind de la nivelul PSA, scorul Gleason, procentul esantioanelor de biopsie pozitive pentru cancer, stadiul clinic al tumorii și vârsta pacientului la diagnosticare.
Scorul CAPRA s-a dovedit a fi corect pentru prezicerea metastazelor, a mortalității specifice cancerului și a mortalității de toate cauzele. Informațiile necesare includ vârsta, scorul PSA, etnia, istoricul familial, constatările DRE pozitive sau negative și rezultatele bioptice anterioare pozitive sau negative. După ce aceste valori sunt introduse, calculatorul prezice șansele pentru cancer de prostata, cancer de prostată de grad scazut și de grad înalt.

Intenția este de a ajuta la luarea deciziilor privind tratamentul. În cazuri rare, tumora are o morfologie neuroendocrină; in astfel de cazuri se crede că neoplasmul a apărut din celulele stem neuroendocrine care sunt prezente în mod normal în prostată sau din diferențierea aberanta în timpul transformării celulelor.
Deși schimbarea arhitecturii glandulare reprezentată de scorul Gleason este în prezent cel mai utilizat parametru histologic, aceasta nu este singura schimbare histologică care poate fi observată în cazurile de cancer de prostată. Într-adevăr, se pot observa schimbări notabile în morfologia celulară și nucleară, ploidia ADN, diferențierea neuroendocrină și vascularitatea și pot avea semnificație prognostică. Arhitectura glandei rămâne normală, însă straturile epiteliale devin multistratificate și aglomerate. La nivel celular, nucleul devine mare, iar nucleoli sunt vizibili.

Termenul PIN devine din ce în ce mai puțin utilizat în favoarea proliferării acinare atipice ASAP , care este proliferarea de acini mici, de obicei, cu caracteristici care sugerează, dar nu sunt diagnostice de cancer.
El deriva din celulele acinare ale prostatei. Carcinoamele tind sa fie multifocale si prezinta un tipar glandular heterogen de crestere maligna. Adenocarcinomul de prostata este gradat histologic conform sistemului Gleason, acordându-se punctele de la 1 la 5 pentru 2 tipuri histologice predominante din cancerul de prostata. Cele 2 punctaje sunt adunate si determina scorul Gleason notat de 2 la Scorul Gleason: — reprezinta un adenocarcinom bine diferentiat, — 7 un adenocarcinom moderat diferentiat, — un adenocarcinom slab diferentiat. Carcinomul endometrioid. Acesta varianta este mai agresiva decât adenocarcinomul simplu. Se asociaza cu metastaze si are un prognostic prost.

Carcinomul cu celule în inel cu pecete are un prognostic prost.
Comedocarcinomul aminteste adenocarcinomul slab diferentiat si are un prognostic prost. Carcinomul adenochistic 7. Markerii serici, fosfataza acida si PSA antigenul specific de prostata sunt normali. Carcinomul primar cu celule tranzitionale ale prostatei. Nu raspunde la terapie hormonala, dar raspunde la chimioterapie 9. Limfom malign Metastaze în prostata de la alte cancere sunt rare : leucemia acuta limfoblastica, extensia de la un cancer rectal sau vezical. Sistemul de clasificare Gleason este utilizat pentru a ajuta la determinarea prognosticului în cancerul de prostată. Se bazează pe evaluarea histologică a probelor de biopsie tumorală.
Gradul Gleason se bazează pe gradul în care epiteliul are o structură normală glandulară.

Gradul progresează de la mai puțin malign la mai malign. Un grad Gleason 1 indică un model aproape normal, iar gradul 5 indică absența oricărui model glandular. Această schemă de trăsături caracteristice histologice depinde în mare măsură de calitățile și experiența patologului și este supusă unui anumit grad de variație individuală. Modelul predominant și cel de-al doilea model cel mai des întâlnit, sunt clasificate de la 1 la 5. Suma acestor două clase este denumită scorul Gleason. Punctajul bazat pe cele două modele cele mai comune este o încercare de a influența heterogenitatea considerabilă în cazurile de cancer de prostată. În plus, s-a constatat că această metodă de notare este superioară pentru prezicerea rezultatelor bolii, comparativ cu utilizarea doar a claselor individuale.
Pentru adenocarcinoame, gradul de diferentiere are o semnificatie prognostica si anatomopatologii judeca specimenele de biopsie, utilizând sistemul de gradare Gleason, care evaluează detaliile arhitecturale ale glandelor maligne sub microscop cu magnificare scazuta spre medie.

Cinci modele distincte de crestere de la bine diferentiat la slab diferentiat au fost initial descrise de Gleason folosind o scală de la 1 la 5. Tumorile cu modelul patern 1 au fost considerate cele mai diferentiate, cu formare glandulara discreta, în timp ce modelul 5 de leziuni a fost cel mai nediferentiat cu celule dezorganizate, libere si disparitia completă a arhitecturii glandulare.
Cancerul de prostata are tendinta de a fi heterogen, cu două sau trei modele paternuri ce pot sa apara într-o prostată. În cazul în care sunt vazute trei modele Gleason într-o singură biopsie, abordarea acceptată este de a desemna cea mai mare zona ca paternul primar si gradul cel mai inalt ca patern secundar pentru a ajunge la scorul Gleason. Sistemul de gradare Gleason este, de asemenea, folosit pentru a aloca grading Gleason specimenelor dupa prostatectomie radicala RP , cu unele modificări. Atunci când patologul inspectează toate zonele de cancer la nivelul prostatei, nu este neobisnuit să se identifice mai mult de două modele Gleason. Evaluările scorurilor Gleason s-au schimbat considerabil în ultimii ani.

S-a observat rareori scorul , în timp ce Gleason 7 este raportat mai des. Predomina lipsa glandelor si o componenta mai mică de glande bine formate. Diagnosticul în astfel de cazuri se bazează pe anomaliile antigenului specific prostatic PSA sau pe constatările privind examenul digital rectal tuseu rectal. În plus, cancerul de prostată poate fi o constatare patologică incidentală atunci când țesutul este îndepărtat în timpul rezecției transuretrale pentru a trata simptomele obstructive din hiperplazia benignă de prostată.
În epoca pre-PSA, pacienții cu cancer de prostată prezentau frecvent simptome care includeau acuze urinare sau retentie urinara, dureri lombare și hematurie. În prezent, cu screeningul PSA, cele mai multe tipuri de cancer de prostată sunt diagnosticate într-o etapă asimptomatică. Atunci când apar simptome, pot fi cauzate și de alte boli in afara cancerului de prostată. De exemplu, polakiurie urinarea frecventa , mictiune imperioasa și scăderea fluxului de urină sunt adesea secundare hiperplaziei benigne de prostată.

Cancerul avansat de prostată rezulta din orice combinație de diseminare locală limfatică, hematogenă sau contiguă. Evenimentele scheletale sunt deosebit de frecvente, deoarece cancerul de prostată are o predilecție puternică pentru metastazare la nivelul osului.
Simptomele uremice pot apărea din cauza obstrucției ureterale cauzate de creșterea locala prostatică sau de adenopatia retroperitoneală secundară metastazei ganglionare. Examinarea fizică nu poate distinge în mod fiabil boala benigna de prostata de cancerul de prostata. În consecință, este necesară o biopsie pentru a stabili un diagnostic. Din păcate, se produc adesea rezultate false-negative, astfel încât biopsiile multiple ar putea fi necesare. În cazul în care se suspectează cancer, determinarea dacă boala este localizată sau extinsa în afara capsulei este importantă pentru planificarea tratamentului.
Disparitia santului lateral sau implicarea veziculei seminale indică adesea boala avansată la nivel local.

Trebuie efectuată o examinare neurologică, incluzând determinarea tonusului sfincterului anal extern , pentru a ajuta la detectarea compresiunii posibile a măduvei spinării. Constatările, cum ar fi parestezii sau epuizarea, sunt totuși neobișnuite. Majoritatea cancerelor incipiente nu determina niciun simptom, dar unele semne incipiente pot fi urinarea frecventa, in special noaptea, singe in urina, dificultate la inceperea urinarii sau inabilitatea de a urina si urinare slaba sau dureroasa. Ulterior apar semne de boala avansata: polakiurie cu nicturie, tenesme vezicale, jet urinar slab, hematurie terminala.
Rar adenopatii inghinale cu edeme bilaterale ale membrelor, dureri osoase datorita metastazelor. DRE este dependent de examinator, iar examinările în serie în timp sunt cele mai bune. Un nodul prostatic este suspect pentru malignitate și justifică evaluarea. În plus, constatările, cum ar fi asimetria, diferența în textura și consistenta scazuta, sunt indicii importante și ar trebui să fie luati în considerare împreună cu nivelul PSA.

Modificarea consistentei prostatei în timp sugerează, de asemenea, necesitatea unei biopsii.
Chisturile sau litiaza nu pot fi diferențiate cu precizie de cancer numai pe baza constatărilor DRE. Prin urmare, se menține un indice ridicat de suspiciune pentru tulburările noncanceroase dacă rezultatele DRE sunt anormale. În cazul detectării cancerului, descoperirile DRE formează baza stadiului clinic al tumorii primare adică stadiul tumorii [T] în sistemul de stadializare TNM.
În practica actuală, majoritatea pacienților diagnosticați cu cancer de prostată au rezultate normale ale DRE, dar au rezultate anormale ale PSA. Sindroame paraneoplazice: 1. Fibrinoliza sistemica 2. Anomalii neuromusculare. Markeri tumorali 1. Valorile serice ale PSA nu sunt modificate de tuseul rectal asa ca analiza PSA poate fi efectuata înainte si dupa tuseul rectal. PSA poate fi utilizata în monitorizarea raspunsului terapeutic. Cresterea PSA poate precede recidiva.

Dupa tratamentul chirurgical o scadere marcata a nivelului PSA confirma înlaturarea cancerului. Nivelul PSA se coreleaza cu volumul tumoral. Exista cresteri ale fosfatazei acide dupa tuseul rectal asa încât recoltarea ei se face înaintea tuseului rectal sau la saptamâni dupa efectuarea acesteia.
Ecografia transrectală TRUS a fost asociată cu o rată ridicată de rezultate fals pozitive, făcând-o inadecvată ca instrument de screening, deși are un rol stabilit în direcționarea biopsiilor prostatice. Screening-ul pentru cancerul de prostată este un subiect controversat. Screening-ul oferă posibilitatea de a găsi forme de cancer intr-un stadiu mai curabil. Cu toate acestea, având în vedere istoria variabila a cancerului de prostată — unele cazuri progresând agresiv, dar multe fiind indolente și avand puțină amenințare de morbiditate sau mortalitate semnificativă — și absența unei metode reproductibile de identificare a pacienților la care boala va progresa rapid în absența tratamentului, screening-ul inevitabil duce la un anumit grad de supra-tratament.

Mulți medici au susținut că intervenția timpurie pentru cancerul de prostată nu oferă un avantaj măsurabil de supraviețuire. Trialul intervenție prostatica versus observatie PIVOT care a randomizat bărbații cu cancer de prostată localizat la o supraveghere vigilentă sau prostatectomie radicală, nu a găsit nici o diferență semnificativă nici in mortalitate generala si nici in mortalitatea prin cancerul de prostată între cele două grupuri dupa o urmarire de cel puțin 12 ani. Cu toate acestea, este necesară o monitorizare mai lungă pentru a trage concluzii definitive. Indicațiile pentru screening sunt controversate. Avocații screeningului consideră că depistarea precoce este crucială pentru găsirea unei boli limitate la organ și pentru reducerea probabilității mortalității.
Atunci când simptomele se dezvoltă sau când rezultatele DRE devin pozitive, cele mai multe cazuri au avansat deja dincolo de boala limitata la organ.

Cei care nu promovează screening-ul sunt îngrijorati că screening-ul va detecta cancere care nu sunt semnificative din punct de vedere biologic adică la pacienții care vor muri cu cancer de prostată mai degrabă decât de la acesta și supun pacienții riscurilor de intervenție inutilă.
Societatea Americana de Cancer ACS recomanda ca barbatii asimptomatici cu o speranta de viata de cel putin 10 ani sa ia o decizie informata impreuna cu furnizorul lui de sanatate dupa primirea informatiilor cu privire la incertitudinile, riscurile si beneficiile screening-ului evaluarii PSA. Vârsta recomandată la care bărbații ar trebui să primească aceste informații variază în funcție de riscul de cancer de prostată, după cum urmează: Bărbații care decid să fie examinați ar trebui să fie testați cu un test PSA.
Un DRE poate fi făcut, de asemenea, ca parte a screening-ului. Dacă screeningul nu detectează cancer, timpul dintre retestarile ulterioare depinde de rezultatele PSA, după cum urmează:

NCCN notează importanța identificării cancerului de prostată agresiv, evitând în același timp detectarea bolii indolente. Pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 45 și 75 de ani, NCCN recomandă o discuție privind riscurile și beneficiile screening-ului, urmată de un PSA de bază și luarea în considerare a DRE, în special la bărbații cu un nivel PSA ridicat. Considerațiile privind biopsia ghidata cu ultrasonografie transrectală TRUS ar trebui să țină cont de corelația dintre nivelul PSA și probabilitatea de a găsi cancer de prostată la biopsie, după cum urmează:
Pentru întreruperea screening-ului, s-a descris următoarele trei strategii de reducere a supradiagnosticului la populația în vârstă: În mai , AUA a lansat noi ghiduri care sprijină utilizarea de rutină a testului PSA la bărbații sănătoși cu vârsta cuprinsă între 55 și 69 de ani , care prezintă un risc mediu pentru cancerul de prostată și asimptomatici. AUA recomandă ca bărbații să-și consulte medicul cu privire la riscuri și beneficii înainte de a fi supuși testării PSA.

Cercetatorii au descoperit ca, barbatii din aceste grupuri, este putin probabil sa dezvolte cancer de prostata cu risc ridicat sau sa moara de cancer de prostata. Deși foarte puțini bărbați cu vârsta peste 75 de ani beneficiază de testarea PSA, un număr semnificativ din punct de vedere clinic pot dezvolta cancere agresive care prezintă risc semnificativ dacă nu sunt detectate înainte de a produce simptome.
După examinarea studiilor de screening inclusiv PLCO Cancer Screening Trial și ERSPC , USPSTF a concluzionat că screening-ul bazat pe PSA are ca rezultat o scădere mica sau deloc a mortalității specifice cancerului de prostată și că beneficiile unui astfel de screening nu depășesc potențiale capcane ale evaluării și tratamentului rezultat de exemplu, disfuncția erectilă asociată intervenției chirurgicale și incontinența urinară. În mod similar, în , Societatea Europeană de Oncologie Medicală ESMO nu a recomandat screeningul PSA pentru cancerul de prostată, pe motiv că reduce mortalitatea cancerului de prostată pe seama supradiagnosticului și supratratamentuluii.

ESMO nu recomanda, de asemenea, nici testarea cancerului de prostată la bărbații asimptomați cu vârsta peste 70 de ani. Cu toate acestea, studiile ulterioare au arătat că nici un nivel PSA nu garantează absența cancerului de prostată. Pe masura ce nivelul PSA crește, la fel creste și riscul acestei boli. Viteza cresterii PSA este un concept important. Pentru a calcula viteza cresterii, ar trebui să se utilizeze cel puțin 3 măsurători consecutive, pe o perioadă de cel puțin luni. Următoarele cresteri PSA sunt suspecte pentru cancer: Cu toate acestea, un studiu al lui Vickers și alții din a pus sub semnul întrebării conceptul de viteză a cresterii PSA.

Cercetatorii au concluzionat ca viteza PSA a adaugat putin la precizia predictiva a nivelului PSA ridicat sau DRE pozitiv si ar creste in mod substantial numarul de barbati la care se recomanda biopsie.
Aceasta controversa nu a fost rezolvata. Măsurarea PSA legat și liber poate ajuta la diferențierea nivelurilor ușor crescute de PSA datorate cancerului, de nivelurile ridicate datorită hiperplaziei benigne de prostată. Procentul de PSA liber este cel mai util la bărbații cu glande foarte mari și la pacienții la care un rezultat al biopsiei a fost deja negativ. O practică obișnuită este oferirea unei perioade de timp pentru antibiotice și medicamente antiinflamatorii și apoi repetarea testului pentru a vedea dacă acest tratament scade nivelul PSA. Cu toate acestea, nici un studiu bine realizat nu a stabilit valoarea acestei abordări. Biopsia prin ac a prostatei este indicată pentru diagnosticarea tisulara la pacienții care prezintă valori crescute ale PSA sau anomalii la DRE.
TRUS permite, de asemenea, măsurarea volumului prostatei.

Zonele hipoecogene la TRUS sunt în mod obișnuit asociate cu cancere, însă această constatare nu este suficient de specifică pentru diagnosticare. Numărul de probe de biopsie care trebuiesc luate este dezbătut. Standardul anterior a constat din 6 probe prelevate într-un model sextant. În biopsiile cu model extins se preleveaza 10 sau 12 probe. Protocoale de biopsie cu 18 prelevari sunt de asemenea utilizate, în special pentru glandele mai mari. În plus, eșantioanele pot fi prelevate din noduli palpabili sau din zone suspecte ultrasonografic.
TRUS Doppler color este utilizat pentru a ajuta la identificarea zonelor suspecte. La pacienții cu un nivel PSA ridicat persistent, în fața rezultatelor negative ale biopsiei, literatura de specialitate susține repetarea biopsiei o dată sau de două ori. Repetarea biopsiilor poate include, de asemenea, prelevari din zona de tranziție, ceea ce nu este de obicei cazul biopsiilor inițiale.

Numărul de mostre de țesut obținut este o sabie cu două tăișuri. Mai multe probe cresc sansa de a gasi cancer, dar cresc si sansele de a gasi o boala care nu pune viata in pericol. Pacienții trebuie să primească antibiotice profilactice cu cel puțin 20 de minute înainte de biopsie de prostată, pentru a reduce riscul de infecție.
Cu toate acestea, nu s-a dovedit că mai mult de 1 sau 2 doze de antibiotice oferă avantaje față de utilizarea pe termen lung după biopsie. Infecțiile serioase cu organisme rezistente sunt în creștere. Confortul pacienților este mult îmbunătățit prin injectarea unui anestezic local în nervii de lângă veziculele seminale, sub îndrumare ultrasonografică.
O clismă este de obicei administrată înainte de biopsie. Se face cel mai bine ghidat prin ultrasonografie transrectala. Clasic se efectuau 6 biopsii, 3 de fiecare parte a glandei de la vârf, mijloc si baza. Prin urmare acesti pacienti vor fi evaluati în continuare la luni cu PSA si tuseu rectal.

S-a observat că biopsiile prostatice pot avea complicații, inclusiv febră, durere, hematospermie, hematurie, culturi urinare pozitive și rareori sepsis.
De asemenea, procesul de screening în sine poate conduce la efecte psihologice adverse la bărbații care au o biopsie de prostată, dar nu au identificat cancer de prostată. Aceste riscuri se înmulțesc deoarece un procent semnificativ din bărbați vor avea mai mult de o biopsie înainte de detectarea cancerului sau dacă sunt considerați indemni de boală. Într-un studiu de cohortă a bărbaților asimptomatici care au fost supuși unei biopsii direcționate ecografic transrectal din cauza nivelurilor crescute de PSA, s-a descoperit că, deși biopsia prostatei a fost bine tolerată de majoritatea bărbaților, o minoritate a prezentat simptome semnificative — cel mai adesea durere, — care au fost asociate cu dezvoltarea unei atitudini negative față de biopsii repetate.
Imagistica este efectuata pentru detectarea si caracterizarea bolii cu scopul de a selecta sau a modifica tratamentul.

Tehnicile imagistice pot evalua parametrii anatomici sau funcționali. Utilitatea imagisticii pentru barbatii cu recidiva biochimica precoce dupa prostatectomie radicala RP. Grupurile cu risc mic si intermediar, cu PSA seric scăzut postoperator au un risc redus de scanare osoasa pozitiva sau scanare CT pozitiva.
Frecvența imagisticii trebuie să se bazeze pe riscul individual, vârstă, PSADT, scorul Gleason si starea generala de sanatate. Radiografia obișnuită poate fi utilizată pentru a evalua regiuni simptomatice la nivelul scheletului. CT sau RMN-ul pot fi mai utile pentru a evalua riscul de fracturi deoarece aceste modalități. Testele par să aibă o sensibilitate mai mare decat scanare osoasă.

Acest tip de cancer, pe care medicii il numesc cu risc scazut, are cele mai mari sanse de vindecare. Unul din doi barbati diagnosticati cu cancer de prostata au varsta de 72 de ani sau mai mult.
Intrucat cancerul de prostata creste foarte incet, multi dintre acesti pacienti pot muri din alte cauze inainte de aparitia oricaror simptome semnificative. Cu alte cuvinte, multi barbati vor muri cu cancer de prostata dar nu de cancer de prostata. Alt lucru care trebuie retinut este ca tratamentul cancerului de prostata poate avea efecte secundare semnificative si complicatii. Deci incercarea de vindecare — ceea ce medicii numesc terapie definitiva — poate sa nu fie cea mai buna alegere in toate cazurile.
Exisa trei optiuni de baza de tratament pentru stadiul precoce al cancerului de prostata. Cele doua optiuni active de tratament — chirurgia si radioterapia — pot deseori duce la vindecare folosite singure. In cazul pacientilor cu boala cu risc intermediar si ridicat este de obicei nevoie de o combinatie de terapii pentru a atinge vindecarea sau controlul bolii.

Ultima optiune nu este o forma de tratament. In schimb este o forma de supraveghere atenta a pacientului. Exista si o a patra optiune de tratament de baza: terapia homonala. Este de obicei rezervata pacientilor varstnici si pentru pacientii cu forme avansate de boala. Chimioterapia joaca un rol limitat in tratamentul cancerului de prostata. Este rezervat in special pentru tratamentul pacientilor cu forme avansate sau recurente de boala care nu raspund la terapie hormonala.
Alegerea dintre cele trei forme de baza de tratament poate depinde de mai multi factori: – varsta si speranta de viata a pacientului; – alte probleme serioase de sanatate pe care le poate avea pacientul, cum ar fi afectiunile cardiace; – preferinta persoanala a pacientului, care informat de catre medic poate alege daca doreste sa inceapa tratamentul sau sa mai astepte; – preocuparile legate de efectele secundare ale tratamentului cancerului de prostata. Efectele secundare pot include lucruri care afecteaza stilul de viata.

Spre exemplu, disfunctia erectila si incontinenta urinara sunt doua efecte secundare posibile. Daca tumora este limitata la glanda prostatica, un chirurg experimentat poate indeparta intraga prostata. Procedura este cunoscuta sub numele de prostatectomie radicala. Prostatectomia poate fi o optiune de tratament buna pentru barbatii mai tineri, de 40, 50, 60 de ani, care au o stare buna de sanatate. Acest lucru este cu atat mai adevarat cu cat barbatii mai tineri au risc mai mare de deces datorita cancerului de prostata decat au pacientii de 70, 80, 90 de ani. Inainte de realizarea prostatectomiei , medicii trebuie sa se asigure ca tumora se limiteaza la glanda prostatica.
Este posibil ca boala sa se fi extins la nodulii limfatici zonali. In acest caz, acest lucru semnalizeaza ca boala este mai extinsa si exista sanse mici de vindecare prin interventie chirurgicala. Pentru a se asigura ca boala nu s-a extins, chirurgul relizeaza o limfadenectomie pelvina.

In aceasta procedura sunt indepartati nodulii limfatici din pelvis. Apoi ganglionii sunt examinati la microscop de un anatomopatolog pentru evidentierea celulelor canceroase.
Daca anatomopatologul identifica celule canceroase, in general chirurgul nu va mai realiza prostatectomia radicala. In schimb poate oferi pacientului alte forme de tratament In cazul prostatectomiei radicale, prostata si veziculele seminale sunt indepartate complet. Veziculele seminale sunt niste glande mici care contribuie la formarea spermei. Chirurgii au mai multe alternative pentru abordul prostatei: – Prostatectomia retropubiana. Chirurgul realizeaza o incizie in peretele abdominal pentru a ajunge la prostata. In timpul operatiei, chirurgul poate indeparta si nodulii limfatici din zona.

Acestea sunt masuri de precautie care pot ajuta la prevenirea extinderii bolii; – Prostatectomia perineala. Chirurgul realizeaza o incizie la nivelul perineului.
Perineul este zona dintre scrot si anus. In cazul acestei interventii, este necesara si o incizie abdominala pentru inedpartarea nodulilor limfatici; – Prostatectomia laparoscopica. Chirurgul foloseste intrumente care sunt introduse prin cateva incizii mici. Aceasta optiune este in general asociata cu mai putine complicatii si cu o recuperare mai rapida.
Dar este mai dificila din punct de vedere tehnic si nu este potrivita pentru toate tipurile de tumora; – Rezectia transuretrala de prostata. Acest tip de interventie este folosit si in cazul adenomului benign de prostata. Chirurgul insereaza un instrument chirurgical mic prin uretra. Apoi indeparteaza tesutul prostatic care determina problemele cum ar fi mictionarea dificila sau dureroasa. Prostata nu este indepartata in intregime.

Interventia este uneori folosita pentru ameliorarea simptomelor cancerului de prostata la pacientii varstnici care nu sunt candidati potriviti pentru prostatectomia radicala.
Unele spitale realizeaza si criochirurgie. Aceasta este o tehnica investigationala in care tesutul prostatic este distrus prin alternante de inghetare si dezghetare. Experienta pentru tratarea cancerului de prostata prin aceasta tehnica este limitata. Nu se stie clar daca aceasta tehnica ofera avantaje fata de tehnicile conventionale sau radioterapie. Chiar si cel mai experimentat si atent chirurg poate sa nu fie capabil sa evite complicatiile. Una dintre posibilele complicatii este disfunctia erectila. Unii chirurgi folosesc o tehnica de salvare a nervilor. Chiar si cu aceasta nu exista nici o garantie ca nu va apare disfunctia erectila.

Aceasta tehnica de salvare a nervilor nu este o optiune pentru pacientii a caror tumora se gaseste aproape de acesti nervi.
De asemeni poate sa nu fie o optiune pentru pacientii cu tumori mari. Disfunctia erectila datorata chirurgiei prostatei are tendinta de a se ameliora in timp. Aproape jumatate dintre pacientii ai caror nervi au ramas intacti in urma operatiei au avut o recuperare completa a functiei erectile dupa un an. Trei sferturi dintre pacienti recupereaza functia erectila dupa doi ani. Studiile au aratat ca medicamente precum Viagra , Cialis, Levitra pot ajuta barbatii cu disfunctii erectile dupa o interventie de salvare a nervilor. Dar aceste medicamente sunt semnificativ mai putin eficiente la pacientii care au suferit leziuni ale nervilor penieni. Alte complicatii frecvente ale prostatectomiei radicale includ incontinenta urinara — scurgerea involuntara de urina din vezica — si incontinenta fecala — scurgerea involuntara de materii fecale din rect.
Aceste complicatii se pot ameliora in timp.

Pot chiar sa dispara. Doar unii dintre pacienti continua sa aiba probleme pe termen nedefinit. In cazurile severe, unii pacienti au nevoie de interventie chirurgicala pentru a sprijini muschii sfincterieni care controleaza eliberarea urinei. Exista doua tipuri de baza pentru radioterapie: iradierea externa si brahiterapia. In cazul iradierii externe, prostata este expusa unor raze X cu energie mare eliberata de un aparat aflat in afara organismului pacientului. Radiatia poate fi distribuita la nivelul prostatei si prin folosirea unor ace, fire sau tuburi subtiri numite catetere. Terapia prin emisie de protoni este un tip de radioterapie externa.
Acestea sunt particule atomice cu o incarcatura electrica pozitiva. Avantajul acestui tip de terapie este ca particulele elibereaza majoritatea energiei la tesutul tinta. Astfel tesuturile inconjuratoare, sanatoase nu sunt expuse unor doze mari de radiatii.

Acest tip de terapie este foarte costisitor. La momentul actual nu se stie daca terapia prin emisie de protoni este mai eficienta decat tehnicile standard de radioterapie. Radioterapia moderna se realizeaza prin tehnica conformala. Aceasta este o tehnica in care sisteme imagistice tridimensionale cartografiaza forma tumorii prostatice. In acelasi timp, expunerea strucurilor sanatoase adiacente este minima, cum ar fi intestinul gros sau tractul urinar. Radioterapia cu intensitate modulata permite o distribuire mai precisa a radiatiei cu energie inalta spre tumora si o expunere minima a tesuturilor sanatoase.
Astfel incidenta efectelor secundare asupra colonului si a tractului urinar este foarte scazuta.

Nu s-a efectuat nici un studiu major in care sa fie comparate eficacitatea interventiei chirurgicale fata de radioterapia in tratamentul stadiului precoce al cancerului de prostata. Este bine totusi ca pacientii sa nu faca aceasta alegere doar pe baza unor studii, ci sa ia in considerare posibilitatea efectelor secundare si impactul pe care acestea l-ar putea evea asupra calitatii vietii. Complicatiile si efectele secundare ale radioterapiei Cele mai frecvente complicatii ale radioterapiei includ disfunctia erectila si incontinenta urinara. Disfunctia erectila dupa radioterapie tinde sa se amelioreze mai incet decat cea aparuta dupa interventie chirurgicala.
Dar noile tehnici de radioterapie au dus la scaderea riscului de disfunctie erectila pe termen lung. Alte complicatii pot fi infectii acute ale vezicii urinare si iritatia si disconfortul la mictionare. Deseori pacientilor care urmeaza radioterapie li se prescrie administrare pe termen scurt de alfa-blocante.

Acestea sunt medicamente in mod normal prescrise pentru a trata problemele de evacuare determinate de adenomul benign de prostata. De asemeni radioterapia poate determina infectii ale mucoasei anale si infectii intestinale. Incidenta acestor complicatii totusi, este semnificativ mai mica la pacientii care primesc radioterapie prin tehnici care nu expun tesuturile sanatoase. Unii pacienti pot prezenta oboseala dupa mai multe sedinte de radioterapie. De obicei oboseala dispare in timp.
Supravegherea activa poate fi o optiune buna pentru multi pacienti varstnici care sunt intr-un stadiu precoce, neagresiv al bolii, fara simptome suparatoare. Supravegherea activa poate fi o optiune potrivita si pentru pacientii care au si alte afectiuni. Acest lucru se intampla intrucat afectiunea poate fi agravata de interventia chirurgicala sau radioterapie.

Cu supraveghere activa, pacientii cu cancere in stadiu precoce, cu risc scazut si dimensiuni mici ale tumorii pot beneficia de consult regulat la fiecare sase luni.
Credeti ca tot din cauza cancerului? Va Multumesc! Răspuns pentru vali84, Azi, ora : Membru din Subiecte: 0 Comentarii: 9. Adenocarcinom de prostata scor Gleason 10 Raulduke , Buna ziua, Tatalui meu i s a descoperit cancer de prostata in urma unei rezectii endoscopice cu biopsie. Tatal meu este in varsta de 76 de ani. Am fost atat la un medic oncolog, cat si la o clinica oncologica privata.
Medicul oncolog ne-a recomandat tratament hormonal, fara radioterapie. Cei de la clinica oncologica ne-au recomandat atat tratament hormonal cat si radioterapie, 37 de sedinte. Acum nu stim ce schema de tratament sa alegem si daca este necesara radioterapia sau nu? Pe RMN nu apare sa aiba metastataze.

Urmeaza sa facem scintigrafia. Răspuns pentru Liviu-M, , : Notă: informațiile prezentate pe site-ul Ghid-Cancer.
Nu ne asumăm nicio răspundere cu privire la efectele pe care acest site le poate avea asupra dvs. Copyright © ROmedic. Info consumator: Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient. Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies. Răspuns pentru stegaur, , : Diagnostic T3 N2 M1,GLEASON 9 Buna ziua, vreau sa fac un rezumat a situatie tatalui meu de la primul simptom alarmant,8 ianuarie, ce a declansat investigatiile , pana pe ,7 februarie.
Pacient 62 ani,se trateaza cu Duodart pt hiperplazie benigna prostata de ani de zile. Doctorul urolog in urma discutiei fara tata de fata precizeaza -cancerul este extrem de agresiv,dar sa nu ne ingrijoram. Intrebari 1. Ce ziceti de aceasta varianta?

Cu stima si respect profund pentru ajorul dvs neconditionat, Răspunde la comentariu. Răspuns pentru RaulDuke, Azi, ora : Multumesc pentru raspuns. Mai concret pot sa va spun eventual pe e-mail.

Metastaza gradul 4

Cancerul de prostata: Simptome, Cauze, Tratament - prostatita.adonisfarm.ro
Generalitati Scheletul corpului uman este una din zonele in care deseori se raspandeste cancerul. Celulele canceroase deja existente tumora primara migreaza prin intermediul sistemului Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 sange sau limfatic prin organism. Aceste celule canceroase se pot fixa in diferite locuri si pot forma noi tumori. Termenul de metastaze presupune existenta mai multor tumori. Cancerul de san, de prostata, cancerul pulmonar sunt tipurile de cancer care cauzeaza cel mai frecvent metastaza osoasa. Totusi se pot canccer si pot afecta oasele si alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul tiroidian si cel de rinichi.

Cancerul metastatic imprumuta Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 locatiei de baza unde s-a dezvoltat, nu a ariei la care se raspandeste. De exemplu, cancerul de san care se imprastie si la sistemul osos, poarta in continuare denumirea de cancer de san. Cancerul care se formeaza la nivelul celulelor osoase este considerat cancer osos. Cancerul metastatic al oaselor este mai frecvent intalnit decat As vrea sa stiu si cateva tipuri de ceaiuri care grav putea alina durerile insuportabile.

Cancerul de prostata: Simptome, Cauze, Tratament – Doc.ro

Discuții despre Cancerul de prostata

La indicatia oncologului am facut ct si rmn cu substanta de contrast care au evidentiat ca tumora depasise capsula prostatica. Tratamentul initial a fost Casodex, Zometa Tatal meu are 68 de ani si in luna mai a facut embolie pulmonara care a Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4 in luna noembrie. S-a externat de 2 zile din spital si se simte foarte bine. Buna ziua! As avea prstata de o parere in legatura cu ceea ce presupune cancerul de prostata. Bunicul meu, in varsta de 66 de ani grax facut in luna decembrie o ecografie unde s-a vazut probleme la prostata dupa cancerr acesta s-a plans de un somn neodihnitor si de faptul Buna ziua, Tatalui meu i s a descoperit cancer de prostata in urma unei rezectii endoscopice cu biopsie.

Tatal meu este in varsta de 76 de ani. Am fost atat la un medic oncolog, cat si la Tratament ozonoterapie cancer prostata grad 4

Lasă un răspuns