Carcinom prostata papilar

Carcinom Urotelial Papilar I: Domnul doctor tatal meu in varsta de 65 de ani a fost la control la urolog deoarece nu urina cum trebuie, ajuns acolo a fost bagat in operatie a 2 zi la vezica urinara deoarece in urma controlului aparea o tumora pe vezica urinara. Carcinom de prostată. Nivelul ridicat de PSA nu arata neaparat prezenta celulelor de cancer de prostata, insa poate indica uneori marirea acesteia, in mod benign sau poate fi semnul unei infectii urinare. Nivelul normal PSA difera in functie de varsta. [prostatita.adonisfarm.ro]. In jur de 70% dintre carcinoamele la prostata se dezvolta in portiunea din spatele glandei, ceea ce explica simptomele. Exista un avantaj in faptul ca se dezvolta in spatele glandei, deoarece aceasta poate fi descoperita simplu, prin tuseu rectal. Ta – carcinom papilar non invaziv (limitat la stratul urotelial) T1s – carcinom cu celule tranziţionale „in situ” (tumoră plată) T1 – tumora invadează tesutul conjunctiv subepitelial(corionul, lamina proprie) T2 – tumora invadează musculara proprie T2a – invazie superficială (1/2 internă).

Carcinom prostata papilar

Carcinom prostata papilar
In anulSocietatea Internațională a patologilor urologi și Organizația Mondială a Sănătății au Carcinom prostata papilar gradul 2 și au adoptat denumirile de grad scăzut si grad înalt. Chimioterapia de linia a II a la pacientii cu boala local avansata sau metastatica post platina. Cu toate ca cistectomia ramane standardul de aur pentru boala recurenta T1 refractara la BCG, există un protocol RTOG care evalueaza chimioradioterapia la astfel de pacienți care optează pentru o tentativă de conservare a vezicii urinare sau care nu sunt buni candidati Carcinom prostata papilar cistectomie. Prin urmare, radioterapia singura este indicata doar pentru pacientii care nu pot tolera cistectomia sau datorita comorbiditatilor medicale. Numai cistectomia este o opțiune adecvată pentru acești pacienți.

In cancerele de vezica urinara legate de expunerea profesionala, rata incidenței cea mai mare este la lucrătorii Carcinom prostata papilar la amine aromaticeîn timp ce mortalitatea este mai mare la cei expusi la hidrocarburi aromatice policiclice și metale grele. Aceste statistici au încurajat pe unii să efectueze o cistectomie preventiva la acei Carcinom prostata papilar cu risc crescut de progresie, inainte de invazia muscularei propria. Pentru pacientii cu tumori Ta, low grade dupa rezectia tumorii se recomanda o singura administrare de chimioterapie intravezicala nu imunoterapie imediata, in primele 24 de ore de la rezectie. SCC are o tendință mai mica decat carcinomul urotelial de a metastaza la distanta, ganglionar sau vascular.

Carcinom de prostată (Cancer la prostată): Simptome, diagnostic și tratament – Symptoma

Cancerul Vezicii Urinare | Centru Oncologie Severin
Numeroase ocupații asociate cu evacuarea gazelor din motoarele diesel, produse petroliere și solvenți locul de muncă in auto, soferii de camioane, instalații sanitare, industria pielii și îmbrăcămintii, munca cu cauciucuri și Carcinom prostata papilarde asemenea, au fost asociate cu un risc crescut de cancer de vezica urinara. Analize de sange Nu există teste de sânge specifice pentru cancerul de vezica urinara. De asemenea, apare diferit la ptostata şi bărbaţi. Băcanu, mi-a fost recomandat tratamentul Carcinom prostata papilar hormonoterapie. Cistectomia radicală cu limfadenectomia Carcinom prostata papilar bilaterală. Tulburările de micţiune, Cadcinom disuria, diminuarea forţei jetului urinar, polakiuria, nicturia sunt de diferite grade şi pot duce în final la apariţia rezidiului postmicţional, pa;ilar la retenţia completă de urină.

Explorarile paraclinice Cele mai importante explorari care trebuiesc efectuate unui pacient la care se ridica suspiciunea de cancer de prostata in urma tabloului clinic si examenului digital rectal sunt ultrasonografia transrectala si determinarea PSA [romedic. Imagistica tractului superior este necesară pentru investigarea hematuriei. Ouăle se găsesc încorporate în lamina propria și muscularis propria a peretelui vezicii urinare. I T1 N0 M0 Std.

Urmează apoi perioada simptomatică, ce include disurie, polachiurie, uneori hematurie, dureri hipogastrice, hemospermie, erecţii dureroase priapism. Simptomele cancerului de prostata avansat sunt: durere puternica si senzatie de amorteala la nivelul pelvisului; durere in regiunea lombara si toracala; pierderea in greutate si a poftei de mancare; oboseala continua si aparent, fara motiv; greata si [televiziunea-medicala.

Simptomele care ar putea indica răspândirea cancerului sunt: durere puternică și senzatie de amorțeală la nivelul pelvisului, durere în regiunea lombara și toracală, pierderea în greutate și a poftei de mâncare, oboseală continuă și aparent, fără motiv [affidea.
Simptomele cancerului de prostata avansat sunt: – durerea puternica si senzatie de amorteala la nivelul pelvisului; – durere in regiunea lombara si toracala; – pierderea in greutate si a poftei de mancare; – oboseala continua si aparent, fara motiv; – [doctor. Durerea in aceste zone poate avea diferite cauze, dar poate fi determinata si de metastazele osoase ale cancerului de prostata; – Pierderea in greutate neexplicata. Semnele si simptomele prezente in cancerul de prostata includ: – polakiurie nevoia de a uina in mod frecvent mai ales in timpul noptii; – disurie dificultate de a urina ; – prezenta de sange in urina sau in sperma; – durere perineala perineu regiune [divahair.

Semnele si simptomele prezente in caz de cancer la prostata pot fi: nevoia de a urina frecvent in special in timpul noptii, dificultate de urinare, prezenta de sange in urina sau sperma, durere perineala , scaderea cantitatii de urina si a presiunii jetului [herbagetica. Durerea perineală poate fi prezentă în invazia uretrei sau poate fi localizată hipogastric în formele cu extensie locală. Semnele și simptomele prezente în cancerul de prostată includ: – polakiurie nevoia de a urina în mod frecvent mai ales în timpul nopții; – disurie dificultate de a urina ; – prezența de sânge în urină sau în spermă; – durere perineală perineu regiune [dcnews.
Administrarea sa a fost asociata cu efecte adverse moderate-severe, dintre care cel mai grav fiind hepatotoxicitatea, letargia , eruptiile cutanate si diareea. În stadiul avansat al bolii, ei se pot prezenta cu: scadere ponderala, letargie , dificultati la urinare, urinari frecvente, hematurie, dureri la ejaculare si dureri osoase.

Simptomatologia este comună cu cea a adenomului de prostată, doar în caz de metastaze apar semne suplimentare: scădere ponderală, dureri osoase, hematurie. Aceste simptome includ: urinare frecventa, nicturie urinare frecventa in timpul noaptii , cu inceperea dificila a urinarii si mentinerea unui flux continuu de urina, hematurie sange in urina , si disurie urinare dureroasa.
Simptomatologiain cazul adenomului de prostata: – urinari dese polachiurie – la inceput nocturna si apoi diurna si nocturna ; – disconfort la urinare disurie ; – urinare cu sange hematurie ; – falsa incontinenta urinara – determinata de urinarea”prin [csid. Urmează apoi perioada simptomatică, ce include disurie , polachiurie, uneori hematurie, dureri hipogastrice, hemospermie, erecţii dureroase priapism. Disuria este o complicaţie asociată cu infecţii genito-urinare, care de obicei rezulta în urinare dureroasa datorita infectiei tractului urinar. Alte complicații la distanță sunt: stricturile uretrale, incontinență urinară , orhiepididimită sau disfuncția erectilă.

După intervenția chirurgicală, disfuncția erectilă și incontinența urinară sunt simptome comune. În cazul recurenței și al tratamentului hormonal, aceste simptome se pot agrava.
Nicturia apare mai frecvent în rândul persoanelor în vârstă. De asemenea, apare diferit la femei şi bărbaţi. Femeile in general experimenteaza nicturie ca urmare a nasterii, menopauzei si prolapsului de organe pelvine. Aceste simptome includ: urinare frecventă, nicturie urinare frecventă în timpul nopții , cu începerea dificilă a urinării și menținerea unui flux continuu de urină, hematurie sânge în urină , și disurie urinare dureroasă. Tulburarile de mictiune, ca disuria, diminuarea fortei jetului urinar, polakiuria, nicturia sunt de diferite grade si pot duce in final la aparitia rezidiului postmictional, respectiv la retentia completa de urina.
Tulburările de micţiune, ca disuria, diminuarea forţei jetului urinar, polakiuria, nicturia sunt de diferite grade şi pot duce în final la apariţia rezidiului postmicţional, respectiv la retenţia completă de urină.

Abia când cancerul este mai avansat intervin simptome perceptibile, cum sunt problemele la urinare , din cauza presiunii asupra uretrei şi a vezicii urinare. Aceasta determină hipertrofia benignă de prostată HBP , ce determină probleme la urinare. Diagnostic Diagnosticul in cazuladenomul si a cancerului de prostata se face in baza unui examenclinic anamneza medicala, palpare, tuseu rectal si a rezultatelorobtinute in uma investigatiilor paraclinice : PSA antigenulprostatic specific si ecografie [csid.
Diagnosticul pozitiv este sugerat de factorii de risc, simptomatologie şi este susţinut de examenul local şi paraclinic şi confirmat de biopsie cu examen histopatologic. Explorarile paraclinice cele mai importante care trebuiesc efectuate unui pacient la care se ridica suspiciunea de cancer de prostata in urma tabloului clinic si examenului digital rectal sunt ultrasonografia transrectala si determinarea PSA.

Explorarile paraclinice Cele mai importante explorari care trebuiesc efectuate unui pacient la care se ridica suspiciunea de cancer de prostata in urma tabloului clinic si examenului digital rectal sunt ultrasonografia transrectala si determinarea PSA [romedic. Există și un al patrulea tratament : terapia hormonală, mai ales pentru bărbații în varstă sau cu cancer avansat.
Chimioterapia este soluția finală, pentru cei care nu răspund nici tratamentului hormonal. Băcanu, mi-a fost recomandat tratamentul cu hormonoterapie. Un cancer de prostata cu un scor Gleason ridicat este mai agresiv si are un prognostic mai negativ. Examinarea bimanuală dupa intervenția chirurgicala endoscopica este un indicator al stadializarii clinice.
Tehnici imagistice adecvate pentru aprecierea extinderii extravesicale a tumorii primare și evaluarea ganglionilor limfatici ar trebui să fie încorporată în stadializarea clinica.

Atunci când este indicata evaluarea pentru metastaze la distanta include imagistica toracelui, studii biochimice și studii izotopice pentru a detecta sedii comune metastatice.
Stadializarea patologica Sunt necesare examinarea microscopica și confirmarea extinderii. Cistectomia totala si disectia ganglionara limfatica în general, sunt necesare pentru aceasta stadializare; cu toate acestea, o clasificare patologică de stadializare trebuie administrată si pentru specimenele de cistectomie partiala. Lateralitatea nu afectează clasificarea N.
În cazul în care un sistem de clasificare nu este specificat, sau pentru adenocarcinom si carcinom scuamos, următorul sistem este folosit: Cancerul predominant este carcinomul urotelial cu celule de tranzitie. Cel mai frecvent sunt utilizate Gemcitabina sau Mitomicina. Dupa rezectia transuretrala se recomanda BCG intravezical sau Chimioterapie intravezicala sau Observatie. Majoritatea pacienţilor sunt trataţi prin rezecţie transuretrală si mai rar fulguraţia tumorii.

Pentru pacientii cu tumori Ta, low grade dupa rezectia tumorii se recomanda o singura administrare de chimioterapie intravezicala nu imunoterapie imediata, in primele 24 de ore de la rezectie. Se foloseste de obicei Gemcitabina sau Mitomicina. Poate fi urmata de o inductie de 6 saptamini. Necesitatea chimioterapiei adjuvante depinde de prezenta sau absenta unor factori de risc de recidiva: marimea si numarul tumorilor, gradingul tumoral, CIS concomitent, invazia limfovasculara si invazia uretrei prostatice. Tratamentul nu trebuie aplicat daca s-a efectuat rezectie tumorala extensiva sau daca exista suspiciune de perforatie vezicala.
NCCN recomanda BCG ca opțiunea preferată față de chimioterapia intravezicală pentru tratamentul adjuvant al leziunilor de grad înalt. Au un risc crescut pentru recidiva sau progresie a bolii.

La pacientii cu risc crescut de recidiva absenta muscularei in specimen, tumora mare, tumori multiple, invazie limfovasculara se recomanda repetarea rezectiei. Dupa rezectia tumorii sau repetarea rezectiei unde este cazul , daca se gaseste boala se recomanda terapie adjuvanta intravezicala cu BCC sau cistectomie.
In acest grup exista o categorie cu risc crescut de recidiva: tumori multiple, tumori asociate cu CIS sau invazie limfovasculara sau recidiva dupa terapie cu BCC. Pentru acesti pacienti s-ar recomanda cistectomia timpurie deoarece exista un risc crescut de progresie la un stadiu mai avansat. Daca dupa repetarea rezectiei nu se gaseste recidiva se recomanda BCC preferat sau chimioterapie intravezicala. Terapia standard pentru această leziune este rezecția urmată de terapia intravezicală cu BCG. Dacă pacientul nu poate tolera BCG, poate fi luata în considerare chimioterapia intravezicală, dar datele care susțin această abordare sunt limitate.
Chimioterapia intravezicala imediata se aplica la pacientii cu tumori vezicale Ta, low grade.

Pentru pacientii cu tumori Ta, low grade se recomanda o singura administrare de chimioterapie intravezicala nu imunoterapie imediata, in primele 24 de ore de la rezectie. Chimioterapie intravezicala de inductie Se incepe la saptamini de la rezectie cu sau fara terapie de mentinere; se administreaza maxim 2 inductii fara raspuns complet. O inductie consta in 6 aplicatii saptamanale. Rolul terapiei de mentinere este incert. Chimioterapie intravezicală de inductie este indicată la pacienţii cu risc crescut sau progresia bolii cu intentia de a reduce incidenta recidivelor pentru pacientii cu risc crescut de recidiva: — tumori Ta, High-grade G3.
Chimioterapia adjuvantă intravezicală se face cu BCG imunoterapie , Mitomicină C 20 mg, Gemcitabina 2 g; se mai pot folosi Doxorubicină 50 mg, Epirubicina 90 mg. Tumori Ta, high grade sunt tumori papilare cu un risc crescut de recidiva sau progresie a bolii la invazivitate. In absenta muscularei mucosae in specimen sau in caz de rezectie incompleta se recomanda repetarea rezectiei.

Tratamentul adjuvant intravezical se recomanda cu BCC. Se mai pot folosi Mitomicina sau Gentamicina. Tumori T1 sunt tumori care invadeaza tesutul conjunctiv subepitelial sau lamina propria.
Dupa rezectia tumorii se recomanda terapie adjuvanta intravezicala cu BCC. In acest grup exista o categorie cu risc crescut de recidiva: tumori multiple, invazie limfovasculara sau recidiva dupa terapie cu BCC. Pentru acesti pacienti s-ar recomanda cistectomia in loc de repetarea rezectiei. Daca dupa repetarea rezectiei se gaseste recidiva se recomanda BCC sau cistectomie.
Tumori Tis. Tratamentul recomandat este rezectia urmata de terapia intravezicala cu BCC.

Se administreaza o data pe saptamina timp de 6 saptamini cu reevaluare la 3 luni. Tratament de întreținere: BCG 81 mg administrat intravezical în zilele 1, 8 și 15 din lunile 3, 6, 12, 18, 24 și 36 după inițiere. Daca nu suporta BCC se poate administra Mitomicina. Recidiva dupa rezectie endovezicala se trateaza printr-o noua rezectie si terapie adjuvanta intravezicala la 24 de ore de la interventie si terapie intravezicala adjuvanta bazata pe gradul si stadiul leziunii recurente.
Pacientii care recidiveaza sau boala persista dupa terapia intravezicala pot primi o noua cura intravezicala cu BCC sau Mitomicina. Nu se administreaza mai mult de 2 cure de terapie de inductie intravezicala. Daca dupa a doua cura exista boala reziduala la controlul de la 3 luni se recomanda o noua rezectie endovezicala.
Daca nu se gaseste boala reziduala se recomanda terapie de mentinere cu BCG pentru pacientii care au primit anterior BCG.

Pacientii care nu sunt candidati pentru cistectomie li se poate propune chimioradioterapie sau modificarea agentului intravezical daca este Tis sau Ta. La pacientii cu examen citologic pozitiv dar cu endoscopie negativa se recomanda biopsie vezicala selectiva, inclusiva rezectia transuretrala a prostatei TURP.
Daca biopsia selectiva este pozitiva se recomanda BCC intravezical cu BCC de mentinere daca exista raspuns complet la controlul de la 3 luni. Pentru pacientii care nu raspund la BCG sau cu raspuns incomplet se recomanda cistectomie sau un alt agent chimioterapic sau participare la un trial. Dacă biopsiile transuretrale ale vezicii urinare, ale prostatei și ale tractului superior sunt negative, se recomandă urmărirea la 3 luni și apoi la intervale crescătoare. Tratamentul de elecţie constă în administrarea de BCG intravezical. Tratament de întreținere: 81 mg BCG administrat intravezical în zilele 1, 8 și 15 din lunile 3, 6, 12, 18, 24 și 36 după inițiere. Se face o revaluare la 3 luni.

La pacienţii care nu răspund la BCG sau alt chimioterapic se recomandă cistectomie.
Administrarea se începe imediat sau la săptămâni de la rezecţia tumorii. Agentul administrat trebuie să staţioneze intravezical 2 ore. Administrarea se face prin intermediul sondei vezicale. BCG intravezical bacilul Calmette—Guerin este o suşe obţinută din micobacterium bovis cu efecte stimulatorii pe răspunsul imun. Se începe administrarea la săptămâni de la rezecţia tumorii. Este cel mai eficient agent în tratamentul tumorilor vezicale superficiale. Există preocupări cu privire la potențialele efecte secundare locale și sistemice severe și la disponibilitatea inconsecventă a BCG.
BCG induce un răspuns sistemic imunostimulator nespecific care duce la secreția de citokine proinflamatorii. Acest lucru determină pacienții să prezinte simptome asemănătoare gripei, care pot dura 48 până la 72 de ore.

Instilarea BCG în vezică mimeaza de asemenea o infecție a tractului urinar și poate produce un disconfort local intens. Efectele secundare ale tratamentului au determinat refuzul terapiei BCG de catre unii pacienti. Cu toate acestea, efectele secundare sunt tratabile în aproape toate cazurile și nu s-a raportat o creștere a toxicității prin cumularea dozelor.
O reducere o treime a dozei de BCG a fost evaluată pentru posibila reducere a efectelor secundare. Deși reducerea dozei cu o treime a BCG a fost eficientă, efectele secundare nu au fost reduse. În schimb, alte publicații sugerează că doza de o treime poate reduce efectele secundare. Reducerea dozei poate fi utilizată dacă există simptome locale semnificative în timpul terapiei de mentinere. TURBT rezectia transuretrala a tumorii vezicale este tratamentul initial pentru boala invaziva in musculatura vezicala.

Majoritatea tumorilor intravezicale invazive muscular sunt tumori uroteliale high grade. Dupa efectuarea TURBT pentru tratramentul tumorilor cu invazie vezicala este necesar un tratament suplimentar.
Cistectomia radicală cu limfadenectomia pelvină bilaterală precedata de chimioterapia neoadjuvanta este tratamentul standard. Toate tumorile-invazive muscular sunt clasificate ca fiind carcinoame uroteliale de grad inalt. Cistectomia radicală precedata de chimioterapie neoadjuvanta este tratamentul primar pentru tumorile T2 și T3. Cistecomia partiala Se recomanda pentru leziuni care se dezvolta pe domul vezical si nu are asociat Tis in alte zone ale uroteliului.
Polichimioterapie neoadjuvanta pe baza de cisplatin urmata de cistectomie radicala este tratamentul standard. Dupa cistectomie daca exista pT3 -pT4 sau ganglioni pozitivi se recomanda RT adjuvanta sau se considera CHT adjuvanta pe baza de Cisplatin daca nu a primit terapie neoadjuvanta.

Chimioterapia neoadjuvanta se recomanda inaintea cistectomiei la pacientii cu tumori T2 si T3.
Chimioterapia neoadjuvantă urmată de cistectomie radicală este o recomandare de categoria 1. Pacienții cu pierdere de auz sau neuropatie, status de performanță scăzut sau insuficiență renală pot să nu fie eligibili pentru chimioterapie pe bază de cisplatin. Dacă nu se poate administra chimioterapie pe bază de cisplatin neoadjuvant, nu se recomandă chimioterapie neoadjuvantă.
Numai cistectomia este o opțiune adecvată pentru acești pacienți. Pentru pacienții cu funcție renală limită sau disfuncție minimă, se poate lua în considerare administrarea dozei de cisplatină divizata in doua administrari categoria 2B. Deși doza divizată este o alternativă mai sigură, eficacitatea relativă rămâne nedefinită. Chimioterapia adjuvanta se recomandala pacientii cu invazie ganglionara, invazie limfovasculara sau pacientii cu tumori T3, T4.

Ghidul NCCN sugerează că chimioterapia adjuvantă poate fi administrată pacienților cu patologie cu risc crescut care nu au primit chimioterapie neoadjuvantă și este considerată o recomandare de categoria 2A. Pentru pacienții cu un grad ridicat de selecție care primesc o cistectomie parțială, chimioterapia neoadjuvană este o recomandare de categoria 2A cu opțiunea de chimioterapie adjuvantă pentru pacienții care nu au primit chimioterapie neoadjuvantă.
Un minim de 3 cicluri pe bază de cisplatină, cum ar fi ddMVAC; gemcitabină plus cisplatină GC ; sau CMV, pot fi utilizate la pacienții supuși chimioterapiei perioperatorii. Regimul și recomandările de dozare se bazează, în principal, pe studii privind boala avansată. Carboplatina nu a demonstrat un beneficiu pe supraviețuire și nu ar trebui să înlocuiască cisplatina în situatie perioperatorie.

Trebuie remarcat faptul că pacienții cu tumori care sunt pT2 sau mai mici și care nu au o implicare ganglionara sau invazie limfovasculară după cistectomie sunt considerate a avea un risc mai scăzut și nu li se recomandă chimioterapie adjuvantă.
Radioterapia cu o doză de 45 până la 50,4 Gy fără chimioterapie concomitentă poate fi utilizată. La pacienții care nu au avut chimioterapie neoadjuvantă prealabilă, poate fi rezonabil să se facă radioterapie adjuvanta de tip sandwich între ciclurile de chimioterapie adjuvantă. Siguranța și eficacitatea chimioterapiei sensibilizante si a radiotrapiei concomitente în situatie adjuvanta trebuie studiate în continuare. Abordările de conservare a vezicii urinare sunt alternative rezonabile la cistectomie pentru pacienții care nu sunt adecvati din punct de vedere medical pentru intervenții chirurgicale și cei care solicita o alternativă la cistectomia radicală.

Terapia combinata, chemoradioterapia, ca alternativă la cistectomia imediată pentru cancerul de vezică invaziv muscular este aprobata de mai multe organizații internaționale care au elaborat ghiduri bazate pe dovezi și recomandări. Conservarea vezicii urinare ca alternativă la cistectomie este în general rezervată pacienților cu tumori solitare mai mici, ganglioni negativi, fără CIS, fără hidronefroză legată de tumora și funcție vezicala bună preterapeutica.
TURBT maximal cu chimioradioterapie concomitentă trebuie administrate ca tratament primar pentru acești pacienți. Radioterapie cu chimioterapie concomitentă pe bază de cisplatin ca radiosensibilizator este cea mai frecventă și bine studiata metoda de Chimioradioterapie utilizată pentru a trata cancerul vezicii urinare invaziv-muscular. Doua doze de cisplatin concomitent sunt administrate în săptămânile 1 și 4. După această fază de inducție, o reevaluare endoscopică este realizată.
Dacă boala reziduală se observă, se recomanda cistectomie.

In cazul în care boala nu este vizibilă iar citologia și biopsia sunt negative T0 , se suplimenteaza radioterapia externa cu o doza de 25 Gy de consolidare, administrata împreună cu o doza suplimentara de cisplatină. Pacientul este apoi a urmarit prin citologie și cistoscopie. Radioterapia este inferioară radioterapiei combinată cu chimioterapie pentru pacienții cu tumori invazive ale vezicii urinare și nu este considerată standard pentru pacienții care pot tolera terapia combinată. Radioterapia singura este indicata numai pentru cei care nu tolereaza cistectomia sau chimioterapia datorita comorbiditatilor medicale.
Tratamentul chirurgical Se recomandă fulguraţia tumorilor mari care sângerează necontrolabil sau care determină simptome iritative severe. Ocazional în funcţie de simptomatologie se poate recomanda cistectomia şi deviaţie urinară paliativă. Metastazectomia poate fi o opțiune valabilă de tratament pentru anumiți pacienți cu cancer de vezică metastatic, în special cei cu răspuns favorabil la terapia sistemică, leziuni metastatice solitare și boala pulmonara sau ganglionara.

Majoritatea pacienţilor cu tumori Tis, Ta, T1 sunt trataţi prin rezecţie transuretrală si mai rar fulguraţia tumorii.
Recidiva este tratată prin repetarea rezecţiei transuretrale. Rezectia transuretrala este obligatorie pentru a obtine un diagnostic anatomopatologic si stadializare corecta. Ea implica inlaturarea portiunii endoluminale a leziunii si biopsia muschiului detrusor subiacent al vezicii urinare. Specimenele trebuie notate si trimise separat la patolog portiunea endoluminala, peretele muscular profund si grasimea perivezicala. Aceasta permite patologului sa defineasca profunzimea invaziei si sa precizeze categoria T. Fulguratia transuretrala trebuie descurajata deoarece nu are valoare in stadializare. Scopul tratamentului este de a eradica leziunile vezicale prin abordare endoscopica.
Tratamentul intravezical este administrat pentru a preveni recidivele si progresia bolii. TURBT este tratamentul initial pentru boala invaziva in musculatura vezicala. Majoritatea tumorilor intravezicale invasive muscular sunt tumori uroteliale high grade.

Dupa efectuarea TURBT pentru tratramentul tumorilor cu invazie musculara este necesar un tratament suplimentar. Cistectomia radicală cu limfadenectomia pelvină bilaterală.
Cistectomia radicală include excizia vezicii urinare, prostatei, veziculelor seminale, uretrei prostatice, iar la femei excizia vezicii, uretrei, uterului, anexelor şi peretele anterior al vaginului. Se asociază excizia grăsimii perivezicale, peritoneulului ataşat şi diferite proceduri de deviere a ureterelor. Cistectomia radicală este tratamentul primar pentru tumorile T2 și T3, cu luarea în considerare pentru chimioterapie neoadjuvantă. Indicaţiile cistectomiei radicale sunt: -Tumori invazive în musculară -CIS care nu răspunde la terapia intravezicală -Tumori superficiale low-grade care sunt difuze, multiple şi recidivante şi nu sunt controlate prin terapia conservatoare -Tumori superficiale high-grade refractare la tratamentul conservator.
In tumorile local avansate sau metastatice se recomandă fulguraţia tumorilor mari care sângerează necontrolabil sau care determină simptome iritative severe.

Pacienții cu boală oligometastatică foarte selectați, care nu au dovezi de progresie rapidă, pot beneficia de metastazectomie după răspunsul la terapia sistemică. Deși există date limitate prospective care susțin rolul metastazectomiei în tratamentul cancerului de vezică urotelial, mai multe studii retrospective au demonstrat că metastazectomia poate fi o opțiune valabilă de tratament pentru anumiți pacienți cu cancer de vezică metastatic, în special cei cu răspuns favorabil la terapia sistemică, leziuni metastatice solitare și boala pulmonara sau ganglionara. Pacienții care sunt la risc semnificativ pentru dezvoltarea bolii progresive sau recurente în urma TURBT sunt in general considerati candidati pentru tratament adjuvant intravezical.
Complicațiile includ, în general, urinare frecventa, disurie si urinare imperioasa. Pe termen lung, poate să apară dupa acești agenți contractura vezicii urinare.

Alte complicații, care sunt specifice pentru fiecare medicament, sunt după cum urmează: administrarea BCG poate duce la febră, dureri articulare, prostatită granulomatoasă, tuberculoza diseminată și deces. Tiotepa poate provoca mielosupresie; mitomicina C poate provoca descuamarea pielii și erupții cutanate; doxorubicină poate provoca tulburări gastrointestinale și reacții alergice.
Beneficiul propus al chimioterapiei intravezicale este de a reduce rata recidivelor și a incidenței progresiei. Din păcate, nu se poate afirma în mod clar că oricare dintre aceste medicamente realizeaza aceste obiective pe termen lung. Terapia intravezicala cu BCG este inițiată în mod tipic cu o cura de inducție de 6 instilații săptămânale, urmate de o evaluare cistoscopica la 3 luni după inducție. În cazurile în care CIS este prezent sau suspectat, doar o biopsie poate diferenția aceasta de o modificare inflamatoare secundara tratamentului.

Pentru cei care răspund la inducție, terapia de întreținere cu BCG timp de până la 3 ani este un standard de ingrijire, desi pacientii intrerup frecvent terapia din cauza toxicității vezicii urinare. Studiul a avut patru tipuri de doze și scheme de terapie de intretinere diferite cu BCG. Nu au fost observate diferențe semnificative de toxicitate, progresie sau supraviețuire in functie de doză și program.
Cu toate acestea, rata de recurenta a fost cea mai scăzută la pacienții cu risc ridicat tratati cu doza completă timp de 3 ani, sprijinind recomandarile actuale de tratament. O serie de studii au comparat un agent chimioterapeutic intravezical cu altul. Pentru cea mai mare parte, BCG în aceste comparații are un ușor avantaj în reducerea recurrentelor. Cu toate acestea, în cazul în care monitorizarea este mai mare de 5 ani, se pare că există un efect global minim in reducerea ratei de recurență comparativ cu nici un tratament. BCG și epirubicina au fost cel mai frecvent utilizate și ambele sunt considerate eficiente pentru tratamentul cancerului superficial al vezicii urinare.

Cu toate acestea, superioritatea unuia față de celălalt este necunoscuta. O meta-analiza a peste de pacienți tratați cu fiecare medicament, au raportat că BCG intravezical a fost mai eficace si de asemenea, cel mai toxic. Esecul BCG este o preocupare clinică și o dilemă de tratament cu opțiuni nechirurgicale eficiente limitate. Din păcate, nici un agent nu s-a dovedit a fi mai fiabil sau mai eficient. O treime dintre pacientii care prezinta un risc crescut de progresie a bolii cei cu boala T1, high grade va trece la stadiul T2 sau mai mare de boala fie ca sunt sau nu sunt tratati cu BCG.
La 5 ani, o treime din pacienții, care au avut boala progresiva și li s-a efectuat cistectomie decedeaza de boala metastatica. Dacă tratamentul definitiv cistectomia este realizat atunci când boala incepe sa progreseze în muscularis propria T2 , s-a constatat ca nu există nici o diferență în rata de vindecare, atunci când acești pacienți sunt comparati cu cei care prezintă de la inceput boala T2 sau mai mare.

Aceste statistici au încurajat pe unii să efectueze o cistectomie preventiva la acei pacienți cu risc crescut de progresie, inainte de invazia muscularei propria. Cu toate ca cistectomia ramane standardul de aur pentru boala recurenta T1 refractara la BCG, există un protocol RTOG care evalueaza chimioradioterapia la astfel de pacienți care optează pentru o tentativă de conservare a vezicii urinare sau care nu sunt buni candidati pentru cistectomie. Indicatii: bazat pe probabilitatea de recidiva si progresie la boala invaziv-muscular, de pilda numar, marime si grad. Prognosticul cancerului de vezică urinară metastatic, ca și în cazul altor tumori solide metastatice, este prost, cu o supraviețuire medie de numai 12 luni.
Cu toate acestea, din momentul descoperirii că agenții care conțin platină au un efect semnificativ antitumoral in cancerul de vezica urinara, a existat un mare interes în utilizarea de chimioterapie pentru boala avansata. Comparativ cu alte tumori maligne solide, cancerul cu celule de tranziție este chimiosensibil.

Mai mult decât atât, o minoritate mică, dar substanțiala de pacienți manifestă un răspuns complet CR , iar la unii dintre acești pacienți unele răspunsuri pe termen lung sunt durabile. În general, cu toate acestea, durata răspunsului în TCC este scurt, cu o medie de 4 până la 6 luni, și, prin urmare, impactul chimioterapiei asupra supraviețuirii a fost dezamăgitoare.
O complianta mai buna poate fi obtinuta cu schema administrata la 21 de zile. Desi mai sigur, eficacitatea relativă a combinatiei care conține cisplatină rămâne nedefinită. Chimioterapia adjuvanta se recomanda la pacientii cu invazie ganglionara, invazie limfovasculara sau pacientii cu tumori T3, T4. Se repetă la 28 zile, cicluri. Cisplatin plus Gemcitabină se consideră noul standard pentru cancerul vezical avansat.
Chimioterapia de linia a II a la pacientii cu boala local avansata sau metastatica post platina. IV Principii de radioterapie in boala invaziva.

In cazul în care boala nu este vizibilă iar citologia și biopsia sunt negative T0 , se suplimenteaza radioterapia externa cu o doza de 25 Gy, de consolidare, administrata împreună cu o doza suplimentara de cisplatină. În prezent, următoarele regimuri de radiosensibilizare sunt rezonabile pentru chimioradioterapia de conservare a vezicii dupa un TURBT maximal: Chimioradioterapia concomitenta dupa TURBT este eficienta pentru pacientii fara hidronefroza sau fara carcinom in situ extensiv asociat cu tumori invaziv-muscular.
Chimioradioterapia concomitenta sau radioterapia singura trebuie considerata ca terapie potential curativa pentru pacientii inoperabili medical sau paliatie locala la pacientii cu boala metastatica. Cand se administreaza radioterapie paliativa pentru boala metastatica sau pentru tumora recurenta trebuie considerata combinarea radioterapiei cu chimioterapia de radiosensibilizare.
Campul de iradiere trebuie sa includa intreaga vezica urinara si toate sediile de boala macroscopica plus sau minus ganglionii limfatici neimplicati.

Pentru pacientii cu boala Ta-T1 recurenta dupa terapia cu BCG dar fara Tis extensiv si care nu sunt candidati pentru tratament chirurgical se recomanda chimiotradioterapie concomitenta ca alterantiva curativa la cistectomia radicala. Se recomanda radioterapia intregii vezici cu o doza totala de 39,,4 Gy utilizand hiperfractionare conventionala sau accelerata. Tratamentul ganglionilor limfatici este optional. Se suplimenteaza doza pana la Gy pentru intreaga vezica sau partial. Pentru boala ganglionara pozitiva se recomanda suplimentarea dozei. Pentru pacientii cu cancer vezical urotelial pT3-pT4, pN, dupa cistectomie radicala, se recomanda radioterapie pelvina adjuvanta postoperatorie.
Doza de radioterapie este de ,4 Gy. Pentru marginile de rezectie implicate si zonele de extensie extranodala se suplimenteaza doza la Gy.

Se recomanda cistoscopie si biopsie dupa terminarea chimioradioterapiei. Radioterapia singura este inferiora radioterapiei combinată cu chimioterapie pentru pacientii cu tumora a vezicii urinare invazive și nu este considerata standard, la pacienții care pot tolera terapia combinată. Prin urmare, radioterapia singura este indicata doar pentru pacientii care nu pot tolera cistectomia sau datorita comorbiditatilor medicale. Radioterapie preoperatorie in doze mici se recomanda in tumorile invazive inainte de cistectomia segmentara categoria 2B. Un studiu retrospectiv a demonstrat o ameliorare a SV prin radioterapie adjuvanta la pacientii cu tumori vezicale pT2-pT4a.
Se poate folosi radioterapie in doze de Gy cu sau fara Cisplatin. Se estimeaza ca aproximativ Rata de recidiva a TCC superficial al vezicii urinare este mare.

Cei mai importanți factori de prognostic pentru cancerul de vezica urinara sunt gradul, profunzimea invaziei și prezența CIS. La pacienții care au suferit cistectomie radicala pentru cancerul de vezica urinara invaziv-muscular, prezența invaziei ganglionare este cel mai important factor de prognostic. Pana in prezent, nu există nici o dovadă convingătoare de factori genetici care afecteaza rezultatul.
CIS în asociere cu tumora papilara T1 are un prognostic mai prost. Stadiul tumorii, implicarea ganglionilor limfatici si gradul tumorii s-au dovedit a avea valoare prognostica independenta în SCC. Stadiul patologic este cel mai important factor de prognostic. Mai multe studii au demonstrat ca gradul ar fi un parametru morfologic semnificativ în SCC.

Pacienții cu carcinom cu celule mici al vezicii urinare au de obicei boala intr-un stadiu avansat de la diagnostic si au un prognostic nefavorabil. Per total supravietuirea mediana este de doar 1,7 ani. Pacienții cu recidivele tumorale in primii 2 ani, si mai ales cu recidive în primele luni, au o tumoare agresiva si un risc crescut de progresie a bolii.
La pacienţii cu metastaze la distanţă supravieţuirea variază de la 6 la 9 luni. Dupa o cistectomie segmentara partiala sau prezervare vezicala -la fel ca mai sus la care se adauga: -cistoscopie si citologie urinara ± biopsie selectiva la fiecare 3 până la 6 luni pentru 2 ani, apoi la intervale crescande, după caz. Plesan Constantin Cancerul vezicii urinare Generalitati Cancerul de vezică urinară este cel mai frecvent cancer urologic.
Carcinomul cu celule scuamoase Carcinomul cu celule scuamoase SCC este cel de-al doilea tip celular frecvent asociat cu cancerul de vezica urinara in tarile industrializate.

Anatomie Vezica urinara este un rezervor de urină, muscular, extraperitoneal, care se afla in spatele simfizei pubiene in bazin. Fiziopatologia Cancerul de vezică urinară este adesea descris ca fiind un defect de modificare a câmpului policlonal cu recidive frecvente datorită unui potențial sporit de transformare malignă.
Carcinomul cu celule de tranziție Carcinomul cu celule tranziționale TCC provine din celule stem, care sunt adiacente membranei bazale a suprafeței epiteliale. Carcinomul cu celule scuamoase SCC SCC al vezicii urinare este un neoplasm malign, care este derivat din uroteliu vezicii urinare și are un fenotip pur scuamos. Factorii genetici în patogeneza Caile moleculare divergente, dar interconectate și suprapuse, sunt probabil responsabile pentru dezvoltarea de tumori ale vezicii urinare neinvazive si invazive.

In plus, riscul crescut de carcinom de vezică urinară a fost raportat la persoane, care lucrează cu substanțe chimice organice și coloranți: coafură curatatorii chimice pictori lucrătorii din producția de hârtie lucratorii din industria telefericului și fire împletite lucrătorii dentari medicii frizerii Persoanele care locuiesc în zonele urbane au, de asemenea, mai multe sanse de a dezvolta cancer de vezica urinara.
Mai mulți factori de risc medicali sunt asociati cu un risc crescut de cancer de vezică urinară, incluzând următoarele: tratamentul radiologic al bazinului chimioterapia cu ciclofosfamida — crește riscul de cancer de vezica urinara, prin expunere la acroleina, un metabolit urinar al ciclofosfamidei. Schistosomiaza În multe țări în curs de dezvoltare, în special în Orientul Mijlociu, infectia cu Schistosoma haematobium determina cele mai multe cazuri de SCC al vezicii urinare.
Majoritatea cazurilor de SCC legate de schistosomiaza vor apărea în cazurile de cistita cronica.

Alti factori de risc pentru carcinomul cu celule scuamoase Diverticulii vezicii urinare pot creste sansa unui individ de a dezvolta SCC. Epidemiologie Societatea Americana de Cancer estimeaza ca Se asociaza mai frecvent cu tumori infiltrative cu grading inalt. Poate fi asimptomatic in faza initiala si cel mai frecvent determina semne de iritatie vezicala.
La endoscopie apar pete catifelate de culoare rosie. Gradul Stadiul și gradul sunt critice pentru probabilitatea reapariției cancerului si progresiei la persoanele cu cancer de vezica urinara, tratati cu terapie locala. Definirea CIS Prin definiție, CIS se limitează la suprafața epitelială a tractului urinar si nu are nici o altă definiție oficială stadiala. Factorii de risc pentru recurența și progresie includ următoarele: sexul feminin dimensiunea mai mare a tumorii multifocalitate număr mai mare de tumori grading tumoral mare stadiul avansat prezența CIS Intervalul de timp pentru recurenta este, de asemenea, semnificativ.
Examinul clinic Cancerul de vezica urinara invaziv non-muscular nu este de obicei găsit în timpul unui examen fizic.

Sindroame neuromusculare Diagnostic Pentru diagnostic se recomandă examenul bimanual al vezicii, urografia intravenoasă, cistoscopia şi biopsia, examen citologic. Diagnostic diferențial cistita cistită hemoragică: neinfectioasa nefrolitiaza cancer renal carcinomul renal cu celule tranzitionale traumatismele ureterale infecții ale tractului urinar la barbati Investigatii de laborator si paraclinice Studiile de urină includ următoarele: analiza urinei microscopic cultura de urina pentru a exclude infecția, dacă este suspectata examenul citologic al urinei testarea markerilor tumorali urinari Analiza urinii este efectuata pentru a detecta hematurie sau infecție.
Citologie urinara Citologia urinara este extrem de valoroasă și este adesea testul utilizat pentru diagnostic. Analize de sange Nu există teste de sânge specifice pentru cancerul de vezica urinara. Cistoscopie Cistoscopia este modalitatea principală pentru diagnosticul de carcinom de vezică urinară, din cauza riscului redus si pentru ca specimenele de biopsie pot fi luate si tumorile papilare rezecate în timpul unei singure proceduri.

Studii imagistice Studiile imagistice ale tractului urinar superior sunt parte integrantă a explorarii unei hematurii. Pielografie intravenoasă PIV este standardul tradițional pentru imagistica uroteliului tractului superior; cu toate acestea, este o modalitate proasta pentru evaluarea parenchimului renal. Ultrasonografie renala Ultrasonografia este, de asemenea, frecvent utilizata în diagnosticul cancerului de vezica urinara.
IV B Orice T Orice N M1b Stadializarea clinică Evaluarea tumorii primare include examinarea bimanuală sub anestezie inainte si dupa chirurgie endoscopica biopsie sau rezecție transuretrală si verificarea histologica a prezenței sau absenței tumorii, atunci când este indicat.

Grad Histologic G Pentru histologiile uroteliale, se utilizează urmatorul sistemul de clasificare: LG — grad scăzut HG — grad înalt În cazul în care un sistem de clasificare nu este specificat, sau pentru adenocarcinom si carcinom scuamos, următorul sistem este folosit: GX -Gradul nu poate fi evaluat G1- bine diferențiat G2 -moderat diferențiat G3- slab diferentiat Tip Histopatologic Tipurile histologice sunt următoarele: Carcinom Urotelial celula de tranzitie in situ papilar plat cu diferențiere scuamoasă cu diferențiere glandulară cu diferențiere scuamoasa și glandulara carcinom cu celule scuamoase adenocarcinomul carcinom nediferențiat Cancerul predominant este carcinomul urotelial cu celule de tranzitie.
Variantele includ subtipuri histologice micropapilar și intricate.

TRATAMENT Indicaţie terapeutică c -se refera la stadializarea clinica bazata pe examinarea bimanuala sub anestezie, chirurgie endoscopica biopsie sau rezectie transuretrala si studii imagistice p- se refera la stadializarea patologica bazata pe cistectomie si disectia ganglionilor limfatici -cTa low grade : se recomanda rezectia transuretrala urmata de observatie sau chimioterapie intravezicala. Chimoioterapia intravezicala 1. Imunoterapie intravezicala de inductie Se incepe la saptamini de la rezectie la pacientii cu tumori vezicale T1 high grade, Ta high grade, Tis.
Se intrerupe daca exista cateterizare traumatica, bacteriurie, hematurie macroscopica, simptome sistemice sau locale persistente. Se administreaza maxim 2 inductii fara raspuns complet. Ar exista beneficii in urma terapiei de mentinere. Tratamentul de mentinere consta in administrarea a 81 mg BCG intravezical în zilele 1, 8 și 15 din lunile 3, 6, 12, 18, 24 și 36 după inițiere.

Terapia intravezicala de mentinere — Deși nu există un regim standard pentru terapia de întreținere cu BCG, multe instituții membre NCCN urmează regimul SWOG format din o cura de inducție de 6 săptămâni cu BCG, urmată de terapia de întreținere cu 3 instilații săptămânale în lunile 3, 6, 12, 18, 24, 30 și Chimioterapia intravezicală Administrarea se începe imediat sau la săptămâni de la rezecţia tumorii.
Mitomicica C se administrează 40 mg intravezical, săptămânal timp de 6 săptămâni, apoi lunar timp de 1 an. Are GM mare şi absorbţia în circulaţie este mica. Gemcitabina se administrează mg intravezical, săptămânal timp de 6 săptămâni, apoi lunar timp de 1 an. Imunoterapia intravezicală 1. Toxicitatea BCG Există preocupări cu privire la potențialele efecte secundare locale și sistemice severe și la disponibilitatea inconsecventă a BCG.

Supravegherea cancerului vezical Ta, T1, Tis Pentru cTa de grad înalt, cT1 și Tis, se recomandă urmărirea cu: -citologie urinara și cistoscopie la intervale de 3 până la 6 luni pentru primii 2 ani și la intervale crescătoare după caz după aceea. Tratamentul cancerului vezical invaziv în musculara T2 — T4a TURBT rezectia transuretrala a tumorii vezicale este tratamentul initial pentru boala invaziva in musculatura vezicala.
Tratament de Prezervare vezicala Abordările de conservare a vezicii urinare sunt alternative rezonabile la cistectomie pentru pacienții care nu sunt adecvati din punct de vedere medical pentru intervenții chirurgicale și cei care solicita o alternativă la cistectomia radicală.


Rezultatele unor studii realizate pe suplimentele cu calciu, administrate zilnic timp de patru ani, nu au prezentat creşteri şi nici scăderi ale riscului apariţiei acestei boli.

Nivelul ridicat de PSA nu arata neaparat prezenta celulelor de cancer Carcinom prostata papilar prostata, insa poate indica uneori marirea acesteia, in mod benign sau poate fi semnul unei infectii urinare. Nivelul normal PSA difera in functie de varsta. Daca biopsia certifica prezenta bolii, trebuie stabilit nivelul de dezvoltare. Află toate posibilitățile de tratament prezentate de dr. Gheorghe Niță, Czrcinom video: Urmărește interviul integral aici. Care sunt investigaţiile necesare prosgata cauzei acestei dureri osoase? Ecografia aparatului urinar poate indica dacă este stadiul simptomatic, prostată mărită în volum şi cu structură neomogenă. Durerile osoase aparute în contextul metastazelor Carcinom prostata papilar fi ameliorate cu derivati opioizi ca morfina si oxicodonul.

Simptome si cauze Printre simptomele cancerului de prostata regasim: nevoia frecventa de urinare, uneori si noaptea, jetul de urina este mai slab, vezica nu se goleste complet, dureri la urinare, sange in urina, dureri lombare la spatedurere osoasa [gralmedical. SImptome si cauze Printre simptomele cancerului de prostata regasim: nevoia frecventa de urinare, uneori si noaptea, jetul de Carcinoom este mai slab, vezica nu se goleste complet, dureri la urinare, sange in urina, dureri lombare la spatedurere osoasa [oncofort. Aceste simptome pot fi insotite de m arirea de volum a ganglionilor Carcinom prostata papilar, dureri lombo-sacrate, dureri osoase. Prezenta oricaruia din aceste simptome si semne la o persoana peste 65 de ani ar trebui investigata de catre un medic. Simptomele cancerului de prostată avansat sunt: – durere puternică și senzație de amorțeala la nivelul pelvisului; – durere în regiunea lombară și toracală; – pierderea în greutate și a poftei de mâncare; – oboseală continuă și aparent, fără motiv; – Carcinom prostata papilar. Cum se manifesta Urmatoarele simptome ar trebui sa constituie un semnal de alarma si sa te trimita de urgenta Carcinom prostata papilar medic: dificultate in Carcinom prostata papilar sau stoparea mictiunii urinat frecvent Carcinom prostata papilar noaptea durere la urinat urinare cu sange hematurie durere in [libertatea.

Cancerul Vezicii Urinare

Plesan Constantin. Cancerul vezicii urinare. Aproape toate cazurile de cancer de vezica urinara provin din uroteliu, care este un strat al mucoasei vezicale cu rinduri de celule. TCC poate apărea oriunde în tractul urinar, Carcinom prostata papilar pelvisul renal, ureter, vezica urinară și uretra, dar se găsește de obicei în vezica urinară. Carcinomul cu celule scuamoase SCC este cel de-al prlstata tip celular frecvent asociat cu cancerul de vezica urinara in tarile industrializate.

Lasă un răspuns