Iarba-mâţei prostata

Incursiune-fitoterapie-Dr-Valentin-Nădășan fitoterapie. S-a aratat ca vegetarienii au un index de masa corporala mai scazut decat nonvegetarienii, cat si rata de deces din cauza bolilor cardiace ischemice mai scazuta; de asemenea, vegetarienii au nivele de colesterol in sange mai scazute; tensiune mai scazuta; rate de hipertensiune, diabet de tip 2 si cancer la prostata si colon mai scazute. An icon used to represent a menu that can be toggled by interacting with this icon. 7/8/ · Balanţa guvernează rinichii şi vezica urinară, în corpul bărbătesc – prostata, partea lombară a coloanei vertebrale (împreună cu Săgetătorul), precum şi nervul facial. În general, tendinţa organismului de-a reţine toxinele este cea care duce la afecţiuni renale, cum ar fi insuficienţa renală acută sau cronică.

Iarba-mâţei prostata

Speculaţie măiastră! Berea este pentru Berbeci mai mult un aliment decât o băutură, deoarece hameiul pe care-l conţine îi fortifică. Citricele, mai ales grapefruitul şi coacăzele roşii sau negre Iarba-mâţei prostata face minuni pentru un ficat obosit şi pot menţine elasticitatea vaselor sangvine, prevenind, de asemenea, hipertensiunea. La prima vedere, ştiinţa grupelor sanguine Iarba-mâţei prostata 11 descura jantă, dai – Iarba-mâţei prostata asigur că este la fel de simplă Iarba-mâţei prostata fund a mentală ca viaţa însăşi, Va voi povesti despre vechiul drum ai evoluţiei grupelor sanguine la fel de consolidat ca povestea istoriei umane şi voi denii Liza ştiinţa grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar şi simplu pe care să-l proztata urma. Tot doctorul Iarba-mâţei prostata Van Demhagl a studiat şi efectul orezului asupra adolescenţilor care se prostta în etapa următoare, adică atunci când ei trec la vârsta tânără.

Cu toate acestea, pentru o lungă perioadă de timp, alimentaţia agrară tradiţională ă furnizat o multitudine de substanţe nutritive pentru a evita mal nutriţia şî a. Toate astea in prostatx comenzilor chimice si nervoase corticale! Remediile homeopatice de bază Iarba-mâţei prostata Lochesis, Thuya şi Platina. Un fir rosu cu care iti cosi comentariile e ca vei fi injurat. Toase celelalte protata trebuie evitate. S: imi cer scuze pentru eventualele greseli de exprimare,in primul text am avut cateva,dar am scris mult si nu am timp sa recitesc textul in intregime.

Full text of „Alimentatia Adecvata Celor 4 Grupe Sanguine Dr Peter J D Adamo ( 1)”

Cel care Iarba-mâţei prostata ştie să-l consume moderat ar face bine să nici nu încerce. Aceste alimente nu au devenit ma. E important sa vezi Iarba-mâţei prostata e bine pt Iarba-mţâei, nu sa te crezi mare destept ca esti altfel decat celalalt. Aceste avans majore le-au conferit putere şi superioritate dincolo de capacităţile fizice naturale. Totuşi, am fost surprins să le privesc pc cele două împreună. Din acest motiv, scăderea io greutate a devenit o obsesie şi bine, înides că mulţi din pacienţii mei sunt interesaţi Iarba-mâţei prostata aspectele privi, toare la scăderea in greutate ale dietei grupei sanguine. Software Images icon An illustration of two photographs. Dacă procedezi corect, ar trebui să fii în starea alfa în momentul când ajungi la 1.

Se pare însă că medicina ştie pentru ce suntem aici. Pentru ea! Am citit mai multe bloguri care te îndeamnă să mănânci sănătos, dar exclusiv produse vegetale şi, pe cât se poate, nepreparate termic.

Chiar am scris şi eu câteva articole care vorbeau despre diete vegetale şi cât mai naturiste. Recunosc că îmi plac salatele, legumele şi fructele, din care consum cu plăcere în fiecare zi. Doar că îmi place şi carnea, din care gust cu aceeaşi plăcere ori de câte ori am ocazia. La fel au făcut părinţii, bunicii şi strămoşii noştri, din care mulţi nu ar fi supravieţuit dacă se bazau numai pe vegetale. Dar Dumnezeu — sau pentru atei, Natura — a făcut ca omul să fie OMNIVOR, la fel ca ursul cel puternic, precum câinele din curte, pisica cea vicleană şi alte animale care au stomacul adaptat la consumul de vegetale şi carne.
În ultima vreme tot mai mulţi nutriţionişti devin mentori pentru o sumedenie de discipoli care sunt convinşi că dacă nu mănâncă alimente din carne vor fi mereu sănătoşi şi vor trăi de ani. Greşit: s-a constatat că recordurile de vârstă le deţin omnivorii care au ştiut să păstreze proporţia dintre produsele vegetale şi animale, şi nu cei care au căzut dintr-o extremă în alta.

Mulţi dintre vegetarieni s-au îndopat până acum cu carne, cartofi prăjiţi şi tot felul de produse pe care dintr-o dată au fost sfătuiţi să le elimine din meniu. Au greşit o dată prin lăcomie, iar acum greşesc prin totală abstinenţă. E ca la abstinenţa de alcool. Cel care nu ştie să-l consume moderat ar face bine să nici nu încerce. Mie îmi place să mănânc din toate câte puţin, să variez mâncărurile vegetale sau animale şi nu cred că depăşesc măsura.
E vorba de voinţa personală şi nu de cântar sau calculul permanent al caloriilor. De asemenea, regula care zice să te ridici de la masă înainte să te simţi sătul.

Doar că foarte mulţi nu se pot abţine şi se otrăvesc singuri. Iar pentru ei singura soluţie rămâne abstinenţa totală de la carne, ouă, lapte, brânză — alimentele cu cel mai mare aport de proteine şi substanţe nutritive.
Nu ar fi nici o problemă dacă unii cred că aceste diete permanente la fac numai bine, dar am văzut exemple concrete când copiii nou-născuţi au avut de suferit din cauza acestui regim alimentar şi al naivităţii părinţilor. Au urmat tratamente costisitoare şi uneori insuficiente pentru a înlătura sechelele provocate de lipsa proteinelor necesare. Trebuie să respectăm părerea celui din jurul nostru, doar să nu ne-o impună pe a lor. Poate că noi, cei care ne bucurăm de deliciul fiecărui fel de mâncare, indiferent că e de provenienţă animală sau vegetală, vom trăi mai mult… sau mai puţin. Dar există şi năzuinţa care dăinuie în noi şi pe care, dacă o parafrazez ar spune: decât să trăiesc de ani ca un bou sau o vacă, mai bine 50 de ani precum un leu sau un vultur.
Astăzi vei învăţa cum se utilizează puterea minţii în folosul sănătăţii.

Există multe tipuri de practică în direcţia asta, însă eu am ales o metodă simplă şi practică pe care o folosesc şi eu. Acest exerciţiu se face doar în linişte totală, în locuri unde nu există posibilitatea să fii întrerupt aşadar, telefonul şi alte chestii să fie închise. Aşază-te în pat pe spate, cu mâinile pe lângă corp, apoi închide ochii şi ridică-i ca şi cum ai vrea să-ţi priveşti fruntea cu ochii închişi. Dă fiecărui număr o formă şi o culoare şi imaginează-ţi-l cum se îndepărtează încet. Lasă cam 2 secunde între numere.
Fii atent de fiecare dată când păţeşti aşa ceva se va întâmpla de câteva ori şi direcţionează-ţi atenţia iar pe vizualizarea numărătoarei. În timp ce repeţi, imaginează-ţi un ecran mental ca la cinematograf, pe care apare întreg corpul tău. Vizualizează pe ecranul mental toate procesele prin care corpul tău se vindecă, întinereşte şi se echilibrează şi încearcă să SIMŢI fiecare modificare pozitivă din corpul tău.

Apoi numără mental de la 1 la 5. Când eşti la cifra 3 în numărătoare — mai repetă o dată fraza precedentă. Când ajungi la 5, vizualizează imaginea cu tine sănătos, apoi mişcă-ţi uşor degetele de la mâini şi de la picioare şi deschide ochii. Tocmai ţi-ai programat creierul să se ocupe de însănătoşirea corpului. Este demonstrat ştiinţific faptul că ne putem îmbunătătii starea de sănătate folosindu-ne puterea minţii. Creierul deţine controlul absolut asupra organismului. El ne ajută să facem acţiunile conştiente, dar în acelaşi timp coordonează şi programele inconştiente adică cele în care nu te gândeşti în mod activ. Adică, pe de o parte ne ajută să ne mişcăm conştient, să vorbim sau să muncim conştient, iar pe de altă parte reglează cât acid gastric să fie în stomac, reglează componenţa sângelui, reglează cât de des să bată inima, reglează câţi hormoni să elibereze toate glandele… şi aşa mai departe.
Toate aceste acţiuni inconştiente sunt coordonate cu mare precizie de către creier.

Aşadar, creierul tău se ocupă 24 de ore pe zi de procesele inconştiente care au loc în corp, pentru a-ţi asigura starea optimă pentru supravieţuire. Ca să dau un exemplu: Poţi să simţi acum tricoul pe care-l ai acum pe tine? Îl simţi?
Dacă eu acum nu ţi-aş fi spus… ce crezi? Corpul tău ar fi simţit că are un tricou pe el? Normal că n-ar fi simţit, însă tu nu ai conştientizat asta, până nu ţi-am spus eu. Adică tu ai fi simţit tricoul tot timpul zilei, însă în mod inconştient, până când ţi-am spus eu să te gândeşti la el şi astfel te-am făcut conştient de el. De exemplu: Partea bună este că toate programele inconştiente pot fi controlate şi manipulate pozitiv, odată ce devii conştient de ele. Ca să înţelegeţi ce înseamnă starea alfa trebuie să-ţi spun câteva lucruri despre creierul uman. Creierul tău funcţionează pe baza unei cantităţi foarte mici de curent electric, asemenea unui computer.

Acum, când citeşti aceste rânduri, te afli în starea BETA, la fel şi când munceşti sau vorbeşti, sau faci orice activitate conştientă.
Aşadar când aţipeşti, intri instantaneu şi inconştient în starea ALFA. Totuşi, partea frumoasă e că poţi intra în starea alfa şi când eşti conştient şi treaz. Aşadar, dacă îţi poţi reduce frecvenţele cerebrale la aceste nivele fără să dormi, eşti capabil să intri într-o stare alfa conştientă. O stare situată undeva la graniţa dintre somn şi veghe. Aceasta îţi va permite să controlezi şi să valorifici puterea creativă şi vindecătoare a minţii. Cum intri în starea alfa? În primii 5 paşi de la începutul articolului. Adică, în timp ce faci numărătoarea de la la 1. Acea numărătoare de a-ţi scădea frecvenţa creierului de la beta la alfa.

Dacă procedezi corect, ar trebui să fii în starea alfa în momentul când ajungi la 1. După ce ai intrat în starea alfa, comenzile pe care le dai creierului intră direct în subconştient, având astfel o influenţă puternică asupra programelor care rulează în acest nivel.
Practic, de la această fază programezi direct softul care coordonează programele inconştiente din corpul tău. În starea alfa te poţi folosi de 2 unelte esenţiale pentru vindecare: Afirmaţiile şi Vizualizarea. În exerciţiul de mai sus le-am folosit împreună, însă ele pot fi folosite şi separat. A Afirmaţiile… sunt idei pozitive pe care trebuie să le repeţi mental în timpul stării alfa. Dacă spui: vreau să fiu sănătos, subconştientul tău va înţelege acest lucru ca pe o aşteptare a ta.
Ceea ce vei primi este doar aşteptarea dorinţei de a fi sănătos şi nu starea în sine. Subconştientul tău va înţelege acest lucru ca pe o realitate prezentă şi va face ca această realitate să fie adevărată. Evită cuvântul NU, afirmaţiile trebuie să fie pozitive.

B Vizualizarea… constă în formarea unor imagini mentale care descriu sănătatea, aşa cum ţi-o doreşti. Imaginează-ţi că ai în faţa un ecran mental asemenea unui televizor imens pe care vei proiecta vizualizarea. Pe acest ecran vizualizează starea actuală a corpului cu boala sau durerea inclusă. Nu foarte sofisticat, îţi poţi imagina durerea ca o pată neagră de exemplu.
Acum vizualizează cum dispare boala.. Imaginează-ţi pata neagră cum dispare din ce în ce mai mult. Nu contează dacă foloseşti pata neagră sau ţepi, sau orice altceva. Eşti liber să reprezinţi boala cum doreşti. Trebuie doar să fii simbolic. Mintea ta înţelege. Simte acele emoţii cum circulă prin fiecare celulă din corpul tău! Simte bucuria, împlinirea, entuziasmul, euforia, fericirea, eliberarea! Foloseşte-ţi cât mai mult simţurile pentru rezultate cât mai bune. Simte parfumul sănătăţii! Priveşte-o ca o lumină strălucitoare! Simte-o ca o mângâiere caldă, ca o binecuvântare! Încheie cu o imagine minunată!

De exemplu, dacă-ţi doreşti o maşină, vei reprezenta pe ecranul mental o imagine cu tine la volanul acelei maşini… sau pentru orice alt scop.
În concluzie… Eu găsesc această practică extraordinară, deoarece este simplă, naturală şi foarte eficientă. Mai mult, o găsesc şi foarte plăcută şi relaxantă. Prefer să stau seara de minute ca să meditez, decât să-mi irosesc timpul aiurea, la televizor. Aşadar… dacă decizi să integrezi meditaţia între obiceiurile tale zilnice, vei avea numai de câştigat. Iar dacă te ţii de ele şi te decizi să evoluezi în direcţia asta, vei descoperi mulţimea de comori ascunse ale meditaţiei, care probabil îţi vor schimba viziunea asupra lucrurilor pentru totdeauna aşa cum mi s-a întâmplat mie. Ani de-a rândul, chimioterapia a fost considerată ca fiind singurul mod de a elimina cancerul. Specialiştii încep să reconsidere o cale alternativă, nutriţia.
Se pare că toţi avem celule canceroase în corpul nostru.

Un sistem imunitar puternic poate distruge aceste celule înainte ca ele să se multiplice şi forma tumori. Mâncarea procesată, stilul de viaţă şi mediul poluant pot duce la apariţia cancerului în corpul uman. Sâmburii amari de caise de la izvorshop. Doar sâmburii amari conţin vitamina B Dintre toate alimentele, sâmburii amari de caise sunt cea mai bogată sursă de vitamina B17 amigdalină.
Vitamina B17 a fost izolată pentru prima dată în anul de către biochimistul dr. Ernest Krebs. Atunci când este digerată se descompune în glucoză, benzaldehidă şi cianură de hidrogen. Aceşti compuşi pot să omoare celulele canceroase cam în acelaşi fel în care o face şi chimioterapia.

Pe lângă vitamina B17, sâmburii amari de caisă sunt o sursă mare de fier, potasiu, fosfor şi vitamina A. Vitamina B17 este un ajutor foarte important în lupta împotriva principalului inamic al sănătăţii omului, cancerul, şi ajută la prevenirea acestei boli. B17 reprezintă un prim ajutor pentru organism în lupta împotriva bacteriilor şi infecţiilor, în remedierea ţesuturilor bolnave, în dezvoltarea unei danturi şi structuri osoase solide.
Datorită conţinutului de celuloză şi pectină, sâmburii de caise sunt foarte des folosiţi ca laxativ uşor. Cu un conţinut bogat în fier, sâmburii de caise sunt recomandaţi în cazuri de anemie, ajutând totodată la creşterea cantităţii de hemoglobină. În principal, sâmburii de caisă, dar şi caisele proaspete, ajută la menţinerea sănătăţii sistemului nervos, protejând în special memoria.

De asemenea, ajută la menţinerea sănătăţii sistemului digestiv şi a vaselor de sânge, precum şi a tonusului muscular. În triburile Hunza din Himalaya nu s-a întâlnit nici un caz de cancer, oamenii de aici fiind mari consumatori de caise, sâmburi de caise, legume proaspete, cereale nedecorticate.
În medicina chineză, sâmburii amari de caisă sunt un remediu redutabil pentru bolnavii cu probleme respiratorii, de artrită, indigestie şi pentru menţinerea tinereţii biologice. Se spune că cinci sâmburi administraţi zilnic adaugă tot atâtea zile de sănătate şi fericire la viaţa celui care îi consumă. Tratamentul cancerului cu vitamina B17 este ilegal în SUA. Pacienţii suferinzi de cancer care-şi pun speranţe în această metodă trebuie să urmeze tratamentul specific la clinici din alte ţări: Australia, Germania, Belgia, Anglia, Grecia, Israel, Italia, Mexic, Peru, Spania, Elveţia etc.
Se fac cure la patru săptămâni, timp în care se consumă între 5 şi 8 sâmburi pe zi. Nu consumaţi sâmburii dintr-o dată.

Dacă nu vă place gustul amar al miezului de caisă, îl puteţi pisa şi amesteca cu musli, iaurt, făină pentru biscuiţi etc. Consumaţi în timpul curei cât se poate de multe fructe şi legume. Tratamentul se poate relua. Un pahar de borş pe zi tratează toate bolile de ficat şi de plămâni, hipertensiunea şi anemia.
Borşul nu e doar o ciorbă acră, atât de apreciată prin unele părţi ale ţării, ci şi o licoare sănătoasă, rezultată din fermentarea tărâţelor de grâu. Occidentalii nu prea ştiu de acest preparat naturist, dar românii şi ruşii îl folosesc şi-i cunosc virtuţile curative. A apărut ca o variantă a unei vechi băuturi ruseşti, cvasul. Borşul nu are alcool şi dioxid de carbon.
Este un lichid dietetic, nu are mai mult de 7,7 kilocalorii la mililitri, procentele de grăsime fiind neglijabile. Lichidul gălbui, acrişor este tonic natural şi leac pentru multe boli. Cura cu borş are un rol purificator al organismului şi de ameliorare sau chiar vindecare a unor afecţiuni.

Să învăţăm să preparăm borş acasă şi să-i cunoaştem indicaţiile terapeutice. Borşul sau zeama rezultată din macerarea tărâţelor de grâu conţine minerale şi un complex de vitamine B şi C, minerale, aminoacizi esenţiali şi carbohidraţi.
De aceea, acest aliment folosit de obicei pentru ciorbe, are beneficii multiple pentru sănătate. Puterea terapeutică a borşului vine şi de la drojdia de bere care ajută fermentaţia, ingredient care conţine vitaminele din complexul B, vitaminele D şi H biotina , enzime, minerale în forme uşor asimilabile calciu, magneziu, fosfor , plus oligoelemente vitale pentru sănătate, seleniu, dar, mai ales, crom.

Fiind un produs natural, borşul este foarte bogat în enzime. Ţăranii români preţuiesc acest lichid atât de mult încât talentul de gospodină al femeilor se apreciază în funcţie de cât de bine ştiu să prepare borşul. În Bucovina, înainte de intrarea în post, toate vasele şi tacâmurile şunt clătite cu borş şi apoi binecuvântate, semn că borşul este şi un dezinfectant. În credinţa populară, îi scapă pe copii de deochi şi le redă pofta de mâncare.
Borşului i s-a dus vestea că e cel mai bun leac la mahmureală. Într-adevăr, înlătură simptomele intoxicaţiei cu alcool, ameţeala, durerea de cap, tremuratul membrelor, senzaţia de vomă. Se bea un litru de borş. În cazurile de indigestie şi de vomă, un pahar de borş băut înainte de masă poate fi de ajutor. Se spune că persoanele care beau zilnic borş mult, se lecuiesc de alcool. Mai ales după mese copioase, preparatele cu borş sunt binevenite. Borşul contribuie şi la eliminarea toxinelor din organism. Este eficient şi în curele de slăbire, deoarece stimulează digestia şi arderea grăsimilor.

Pe lângă aceste beneficii, poate fi şi un bun adjuvant în cazul bolilor respiratorii precum bronşita, astmul şi sinuzita. În cazuri de anemie, funcţionează ca tonic extrem de eficient, prin mineralele şi vitaminele conţinute.
Cura cu borş pentru revigorarea organismului durează 20 de zile, timp în care se bea un pahar de lichid, cu un sfert de oră înaintea fiecărei mese. Pentru boli respiratorii cronice bronşită, astm, sinuzită , se beau două căni. Cura ajută la vindecarea acestor boli şi, mai ales, preîntâmpină agravările şi recidivele. Se fac cure de câte trei săptămâni. Ca adjuvant în tuberculoză, borşul se bea în fiecare zi, câte o jumătate de litru, pe stomacul gol, înainte de mesele principale. Se pare că anumite substanţe active din borş blochează dezvoltarea bacililor care provoacă această maladie.
Se ştie că borşul elimină toxinele din organism, fiind recomandat în diete de slăbit. Se poate bea câte o cană de borş ml pe zi, timp de 10 zile.

Acest tratament se poate repeta de două ori pe an, toamna şi primăvara. Terapia se recomandă persoanelor cu diabet, artrită, gută şi cu probleme reumatice, hepatice şi renale. Pentru oboseală cronică, se bea un sfert de litru de borş dintr-o dată, ca sistemul nervos să se revigoreze. Pentru toate problemele de ficat şi de fiere, fitoterapia recomandă borş, deoarece curăţă şi fortifică organele interne. Se bea pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de masă, câte o cană cu borş în care se adaugă o jumătate de linguriţă de pulbere de pelin.
Nivelul crescut al glicemiei poate fi reglat tot cu borş, băut înainte de a mânca. Persoanele care au afecţiuni pulmonare se refac mai repede dacă, în loc de apă, consumă în fiecare zi un litru de borş amestecat cu ml de infuzie de soc din două linguriţe de flori uscate şi o cană de apă clocotită. Acestă băutură se îndulceşte cu miere şi se bea înaintea meselor principale. Tratamentul trebuie urmat cel puţin două luni. În cazuri grave, terapia se poate prelungi încă două săptămâni.

De asemenea, borşul scade tensiunea şi reduce colesterolul, curăţă rinichii, previne tromboza şi infarctul, iar ultimele studii arată că este anticancerigen, luptând contra cancerului de colon.
Este folositor în boli cardiace, insomnii sau după un efort fizic sau intelectual. Singurele restricţii sunt în caz de ulcer gastro-duodenal şi gastrită. Curele cu borş sunt eficiente dacă durează trei săptămâni. Este indicat ca borşul să se bea cu un sfert de oră înainte de masă. Dacă vrem să slăbim, se creşte progresiv numărul cănilor, până la 7.
Borşul poate fi băut şi nediluat, însă are gust foarte acru, iar unele persoane nu-i suportă mirosul. Pentru a-i rafina şi îmbunătăţi gustul, poate fi amestecat cu suc de mere, sirop de sfeclă de zahăr sau zer.

Cura internă este recomandată în: boli cardiovasculare hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, tromboză, varice, flebite, artrite , boli neuropsihice depresii, nevroze, stres, astenii , litiaze urinare oxalice şi fosfatice , tuberculoză, intoxicaţii cu alcool sau cu tutun. Este un stimulent al sistemului endocrin. Extern, se pot face spălături cu borş în ulcere cutanate, degerături sau uscăciuni ale pielii. În cosmetică, borşul face tenul catifelat. Se tamponează pielea cu vată înmuiată în borş sau se foloseşte în prepararea măştilor cosmetice.
Înmoaie mai ales pielea uscată. Efectul borşului este salutar pentru ten în perioadele reci sau cu vânt puternic. Specialiştii în geriatrie de la Universitatea din Londra au demonstrat că borşul favorizează absorbţia în intestinul uman a metalelor, precum nichelul, cuprul, seleniul şi aurul, dar şi vitaminelor, mai ales la nivelul mucoasei intestinale. Nutriţioniştii nu recomandă borşul industrial, de cumpărat. Acesta conţine aditivi alimentari care dau un gust bun mâncării, dar este periculos pentru organism.

Cel mai bun borş este cel preparat acasă. Avem nevoie de 1 kg tărâţe de grâu, g mălai, g de huşti tărâţe folosite de la alt borş sau 20 g de drojdie de bere, o mână de frunze de vişin, mărar sau leuştean verde sau uscat. Tărâţele se amestecă bine cu mălaiul şi cu huştile.
Se adaugă 0, l de apă călduţă. Plămada se lasă la dospit timp de minute. Se adaugă frunzele de vişin şi mărarul. Se toarnă 9 l de apă caldă, se acoperă vasul cu un tifon şi se lasă deoparte, la temperatura camerei, pentru una-două zile. La început, se amestecă de câteva ori cu o lingură cde lemn. După ce s-a acrit, se filtrează, se pune în sticle şi se păstrează la frigider. Vasul în care se prepară borşul trebuie să fie foarte curat şi nemetalic. De obicei, se folosesc ulcelele de lut sau putinele. Iarna timpul de acrire creşte până la zile. În acest caz se pune mai mult mălai. Cam g mălai la g pâine neagră. În rest, reţeta este aceeaşi. În varianta cu pâine neagră, borşul se va acri în zile. Plantele nu se adaugă mai repede, ci numai în ultima zi, pentru a da maximum de aromă.

Pentru toate problemele de ficat şi de fiere, e bun borşul de sfeclă roşie. Avem nevoie de 1 kg de sfeclă roşie, o legătură de pătrunjel, una de mărar, una de leuştean, o căpăţână de usturoi, o lingură de drojdie sau o mână de mălai. Toate se pun la borcan, se toarnă deasupra apă şi se lasă la macerat. Când lichidul este acrit, se strecoară şi se reumple cu apă borcanul. Borşul care rezultă a doua oară este mai slab, dar încă bun. Din prima strecurare, se beau două pahare pe zi, din a doua, câte patru pahare pe zi. Este foarte util bolnavilor de hepatită. Acţionează ca depurativ general, fortifiant, regenerator al sângelui. În urmă cu mai bine de trei milenii, în Orientul Mijlociu, bobul de orez simboliza fertilitatea Pâmântului şi puterea Zeilor Binelui.

Studiile recente ale unor antropologi confirmă aceste concluzii: în China antică, boabele de orez erau folosite în practicarea unor ritualuri magice-religioase. Cu timpul, sub influenţa unor popoare venite din nord-vestul Siberiei, orezul a devenit un aliment indispensabil în hrana multor popoare. Valorificat în mii de reţete, alături de proteinele de origine animală sau vegetală, de legume sau de fructe, orezul este un tonic pentru fiecare din noi, în toate etapele vieţii.
Compoziţia chimică a bobului de orez a trezit interesul medicilor şi biologilor din numeroase ţări. În această privinţă, o descoperire importantă aparţine medicului francez Jean Valnet, preocupat de studii fitoterapeutice. El a ajuns la concluzia că bobul de orez, inclusiv cel decorticat, este bogat în vitamine A, B1, B2, B6 care nu se degradează prin prelucrarea termică şi în săruri minerale, cum ar fi: sodiul, magneziul, potasiul, fierul, fosforul, prezente într-o formulă benefică pentru digestie.

Surprinzător, studii mai recente au scos la iveală că unele soiuri de orez, cultivate în Europa, conţin un procent minor de metale slab radioactive şi este posibil ca efectele acestora să înfluenţeze pozitiv echilibrul energetic al organismului. Astfel, cercetările efectuate de un grup de biologi britanici de la universitatea din Manchester demonstrau, în urmă cu şapte ani, că dietele bogate în orez, folosite frecvent de asiatici, sunt un scut protector în faţa riscului de a contacta boli digestive grave, chiar şi în cazul diferitelor forme de cancer.
În privinţa fosforului, existent în compoziţia bobului de orez, acest mineral are un efect foarte bun asupra sistemului nervos şi în funcţionarea, fără probleme, a creierului. Etapa de trecere de la copilărie la puberitate, atât de dificilă, poate fi depăşită mai uşor de cei care mănâncă mai mult orez.

Studiile medicului olandez Ditter Van Demhagl, efectuate în acest sens în urmă cu 2 de ani, dovedeau beneficiile consumului frecvent de orez asupra copiilor cu deficienţe de creştere, deoarece acest aliment uşurează procesul de asimilare a mineralelor în organismul uman.
Tot doctorul Ditter Van Demhagl a studiat şi efectul orezului asupra adolescenţilor care se maturizează în etapa următoare, adică atunci când ei trec la vârsta tânără. Vitamina B6, care contribuie la maturizarea adolescentului, se asimilează cu mare dificultate între 20 de ani şi 24 de ani. De aceea, dr. De asemenea, dr. Van Demhagl recomandă tinerilor care au probleme psiho-afective depresii, obsesii şi crize de isterie să mănânce orez la micul dejun. În această etapă de viaţă, numită criza de 40 de ani, se petrec o serie de transformări hormonale în organism. Un alt specialist, dr.

Un consum ponderat de orez la mesele principale contribuie la detoxifierea hepatică a compuşilor ureei. În plus, este o soluţie pentru profilaxia modernă în cazul impotenţei şi a frigidităţii, dacă dieta este mai săracă în lipide de provenienţă animală, mai ales la porc.
Cercetătorii interesaţi de efectele acestei cereale asupra problemelor pe care le ridică vârsta de 65 de ani au ajuns la concluzii încurajatoare. Preparat cu legume, cu verdeţuri e o formă de energie, necesară pentru rezolvarea problemelor zilnice, specifice acestei etape de viaţă. Studiile recente demonstrează că, la această vârstă, orezul contribuie şi la regenerarea ţesuturilor unor glande endocrine. În această etapă de viaţă, marcată de prezenţa bolilor severe, cercetătorii atrag atenţia asupra hranei care să înlăture pericolul unor atacuri cerebrale.
Acum, hipertensiunea trebuie ţinută sub control: hrana să fie alcătuită din alimentele nesărate, fără condimente iuţi, iar legumele şi fructele să fie recomandate de medic, în funcţie de afecţiunile cronice.

Mai mult, numeroşi specialişti consideră că o dietă hrănitoare şi energizantă trebuie să includă ceaiurile din orez, un compot preparat din mere verzi sau din lămâi verzi, în care se adaugă ceaiul de orez. Consumul de orez nedecorticat, brun, previne bolile de inimă, diabetul şi complicaţiile acestora, bolile de rinichi şi obezitatea. De aceea, orezul alb nu trebuie consumat singur pe termen lung, ci doar în combinaţie cu legume, cu ciuperci sau cu carne.
Evenimentul a reamintit lumii cât de importantă este această cereală care hrăneşte mai mult de 2,5 miliarde de oameni. Compoziţia chimică a orezului a trezit interesul medicilor şi biologilor din numeroase ţări. Alimentul de bază al Orientului, orezul, are un conţinut scăzut în grăsimi, furnizează organismului multe proteine şi majoritatea vitaminelor din complexul B, însă vitaminele A, C şi B12 sunt prezente într-o cantitate modestă.

Cercetările efectuate de un grup de biologi britanici de la universitatea din Manchester au demonstrat că dietele bogate în orez, folosite frecvent de asiatici, sunt un scut protector în faţa riscului de a contracta boli digestive grave, chiar şi diferite forme de cancer. În privinţa fosforului existent în bobul de orez, acesta are un efect foarte bun asuora sistemului nervos şi în funcţionarea, fără probleme, a creierului. În general, nutriţioniştii recomandă consumul orezului brun, considerat mult mai sănătos datorită compoziţiei chimice, în comparaţie cu orezul alb. O porţie standard de orez brun are o valoare energetică de kcal. Din punct de vedere terapeutic, cel mai bun soi de orez este cel brun, în care vitaminele şi mineralele se găsesc în cantităţi mult mai mari decât în orezul alb.

Astfel, g de orez brun furnizează organismului 99 mg de potasiu, 43 mg de magneziu, mg de fosfor, 1,3 mg de vitamina B3 şi 0,14 mg de vitamina B1. În schimb, aceeaşi cantitate de orez alb ne oferă doar 54 mg de potasiu, 11 mg de magneziu, 43 mg de fosfor, 1 mg de vitamina B3, iar procentul de vitamină B1 dispare prin procesare. Orientalii apreciază că orezul este un aliment cald pentru stomac şi este indicat în dieta celor care au un stomac iritat, pentru că această cereală se digeră uşor şi se asimilează repede. Fosforul conţinut în bobul de orez are un efect benefic asupra sistemului nervos.
De aceea, nutriţioniştii englezi recomandă consumul primei porţii de orez de preferinţă brun la micul dejun, motivând că soiul de orez brun este mult mai valoros, datorită compoziţiei chimice, care stimulează mai puternic activitatea creierului în comparaţie cu cel alb. Orezul fiert simplu este un leac popular universal pentru diaree, la fel ca şi apa în care a fiert. Orezul fiert, amestecat cu mere pasate, este recomandat de medicii europeni ca ajutor pentru scăderea tensiunii arteriale.

De asemenea, apa de orez din soiul brun poate fi consumată de două ori pe zi, la micul dejun şi la prânz, de persoanele care suferă de enterocolită cronică. Cercetările efectuate de un grup de specialişti irlandezi au demonstrat că un consum moderat de orez, la mesele principale, contribuie la detoxifierea ficatului care absoarbe toxinele. Preparat cu legume, cu verdeţuri sau sub formă de garnitură la friptura de pasăre, orezul este un aliment benefic pentru persoanele anemice, lipsite de energie. Orezul clasic cu bob lung, basmati, folosit frecvent în bucătăria indiană prezent şi pe piaţa românească , este uşor aromat, de aceea se recomandă ca ingredient pentru prepararea salatelor şi pentru pilaf.
Acest soi se fierbe lent, timp de 20 de minute. E bine de ştiu: remediu simplu pentru crampe musculare la picioare. Crampele muşchilor de la picioare reprezintă o sursă de disconfort pentru multe persoane, în special pentru femeile care au intrat la menopauză. Însă există un remediu, ciudat, inexplicabil, dar verificat.

Metoda, descoperită de Milton F. Allen, suferind cronic de spasme musculare, este simplitatea întruchipată.
La primul semn de crampe musculare, ciupeşte zona dintre buza superioară şi nas, menţinând această presiune constantă timp de 30 de secunde şi chiar mai mult dacă este necesar. Durerea ar trebui să dispară şi muşchii să se relaxeze la câteva secunde de la ciupitură. Deşi medicii nu-şi pot explica motivul pentru care tehnica are efect, ei sunt nevoiţi să accepte faptul că funcţionează. Iar eficacitatea ei este confirmată de atleţii profesionişti şi de antrenorii lor. Procedeul este valabil şi în cazul unui stop cardiac, cu condiţia să fie făcută imediat am făcut asta acum câţiva ani, la UPU Braşov, unde au rămas toţi cu gura căscată.
Ne ridicăm la ceruri murim! De ce nu putem trăi fără apă? Pentru că ea transformă energia şi informaţia.

Experimentele lui Emoto demonstrează faptul că apa ascultă rugăciunile noastre, modificându-şi structura. Dar, aceste experimente demonstrează că apa ascultă şi muzică, aşa cum reproduce structura emoţională a cuvintelor, precum şi forma şi structura emoţională a imaginilor. Emoto a prezentat un eşantion de apă care a ascultat simfonia a IX-a a lui Beethoven, precum şi Lacul Lebedelor al lui Ceaikovschi. Muzica este o formă de vindecare, este medicamentul cel mai bun pe care l-a inventat specia umană.
Aşadar, trebuie să bem mai multă apă, trebuie să vedem imagini cât mai plăcute în jurul nostru, să ascultăm muzică vindecătoare şi să auzim, atât de la propria noastră conştiinţă, cât şi de la cei din jur, cât mai multe cuvinte vindecătoare. Trebuie să reţinem că aceleaşi extraordinare experimente au arătat că apa reproduce formele emoţionale ale alimentelor pe care le mâncăm. Ce se întâmplă în corp când bem sau nu bem apă?

Independent de Masaru Emoto, un medic arestat în trecut într-un context politic în India, F.
Mulţi dintre ei aveau spasme ale stomacului despre care medicul credea că sunt cauzate de stresul din închisoare. A început să-i trateze pe aceştia cu diferite feluri de apă: apă sărată, apă dulce, apă amară şi surpriza colosală era că, în 90 la sută din cazuri, spasmele stomacului dispăreau. Observând faptul că apa avea aceste efecte, el şi-a spus că nu putea fi la mijloc doar un efect Placebo. Când a fost eliberat, el a înfiinţat o clinică şi a efectuat nenumărate studii, vindecând şi mulţi bolnavi. Ralph Vornehm a prezentat componenţa de apă a fiecărui organ din corp, începând cu celulele, sângele, neurotransmiţătorii şi terminând cu organele mai mari. Este de înţeles de ce, când nu bem apă, nu mai simţim cu timpul senzaţia de sete.
Când apa din corp este murdară, ce se întâmplă?

Celulele comunică printr-un sistem tip bio-laser. Există un tip de apă în interiorul celulei şi alt tip de apă în afara ei. Tincturile i extractele uscate au un termen de pstrare mai lung, cu condiia s fie pstrate n vase nchise ermetic. Despre recoltarea plantelor medicinale. Dei pare greu de crezut, a existat o vreme cnd elevii, ncepnd cu cei din coala general, continund cu cei din liceu i terminnd cu studenii, erau obligai prin decret s recolteze i s predea statului, n fiecare an, o anumit cantitate de plante medicinale.
Dac aceast epoc de trist amintire s-a ters ct de ct din memoria noastr, probabil c unii dintre noi vom fi tentai, din simpl curiozitate sau ca un hobby, s ne facem timp pentru a iei, din cnd n cnd, n natur i a culege plante medicinale. Pentru aceia dintre cititori care sunt preocupai s-i procure singuri plantele medicinale, pasajele urmtoare, calendarul anexat la sfritul crii, precum i imaginile coninute n carte se vor dovedi un minim necesar de cunotine pentru o aprovizionare cu succes.

Condiia esenial pe care trebuie s-o ndeplineasc cel care dorete s culeag plante medicinale este cunoaterea temeinic a speciilor care urmeaz s fie culese.
A confunda o plant cu alta ar putea fi o greeal fatal. Pentru a recolta plante medicinale trebuie cunoscute locurile n care pot fi gsite plantele respective i, de asemenea, perioada de recoltare. Tehnica recoltrii difer foarte mult n funcie de partea de plant recoltat i de specie. Rdcinile se vor recolta n perioada de repaus, adic toamna trziu sau primvara devreme. Rdcinile se recolteaz prin smulgere dac tulpina e suficient de rezistent sau cu ajutorul unui hrle. Prile aeriene tulpini, frunze, flori se vor recolta n perioada de nflorire. Unele flori se recolteaz la nceputul nflorii, iar.
Dac tulpinile sunt tari sau exist riscul s fie smulse cu tot cu rdcin, se vor recolta cu o secer. S avem grij ca, n cazul plantelor a cror tulpin devine lemnoas la baz, s recoltm numai partea de la vrf, partea care s-a pstrat ierboas. Frunzele se recolteaz manual, fie una cte una, fie toate deodat, prin strujire.

Se prinde ramura de vrf cu o mn, dup care, cu cealalt mn, se cuprinde ramura din apropiere i se trage spre captul opus; astfel, toate frunzele se vor detaa i se vor aduna n palm. Cu puine excepii, frunzele se culeg fr codie. Florile mari se recolteaz cu mna. Inflorescenele se recolteaz cu foarfeca. Tehnica de recoltare a florilor i inflorescenelor poate fi foarte variat, de la caz la caz. Unele fructe se recolteaz direct cu mna.
Altele, cum sunt afinele, se vor recolta mult mai cu spor cu ajutorul unor piepteni speciali. Unele fructe se preteaz a fi culese prin scuturare n prealabil se ntinde sub ramurile respective o prelat.

Scoarele se recolteaz primvara, n perioada cnd ncepe s circule seva i cnd acestea se desprind cu uurin. Pentru recoltarea scoarelor este nevoie de un cuit sau un briceag. La nivelul tulpinii sau al ramurii se cresteaz scoara de jur mprejur, la o distan de cm. Apoi, pentru a desprinde scoara, se taie de-a lungul, ntre dou crestturi inelare. Dac tulpina este groas, se pot face mai multe tieturi longitudinale, astfel nct scoara se va prezenta sub forma unor fii. Mugurii se recolteaz tot primvara, cnd sunt suficient de dezvoltai, dar nainte de a se desface. Se recolteaz cu mna. Starea vremii are o importan deosebit dac dorim s recoltm plante de bun calitate, cu un coninut optim de principii active.
Frunzele, prile aeriene i florile se recolteaz pe vreme stabil, cu soare, fr umiditate, n timp ce recoltarea speciilor pentru semine sau fructe se face pe timp rcoros, dimineaa sau seara. Uscarea i pstrarea plantelor medicinale. Plantele recoltate nu se aaz direct pe pmnt. Ele trebuie ntinse n strat nu prea gros, pe prelate, saci de pnz sau de hrtie, ct mai aerisit cu putin.
Apoi, tot nainte de uscare, ele trebuie curate i alese.

Se vor nltura toate soiurile de impuriti: plantele de alte specii, care s-au amestecat ntmpltor sau din neatenie, corpurile strine i chiar prile nefolositoare ale plantelor recoltate. Pentru ndeprtarea altor impuriti, de exemplu pmnt, este necesar splarea. Aceasta trebuie s fie fcut operativ, ntr-un timp ct mai scurt, pentru a evita dizolvarea unora dintre principiile active ale plantei.
Uscarea trebuie s nceap ct mai curnd dup recoltare, transport, curare i selectare. Plantele nu trebuie s transpire, s se mucegiasc sau s fermenteze. Uscarea se poate face n mod natural, prin aciunea cldurii aerului nconjurtor, fie la soare, fie la umbr, sau se poate face cu ajutorul unor usctoare speciale, n mod artificial. Uscarea natural se poate face ntr-o camer goal, n pod, n magazie, n opron, pe prisp etc.

Durata uscrii naturale variaz n funcie de anotimp i de prile supuse uscrii n timpul verii: zile pentru frunze i ierburi; de zile pentru rdcini sau scoare groase.
Dac sunt bine uscate, frunzele, ierburile, florile, se sfrm ntre degete cu mici trosnituri. Fructele uscate pot fi i ele sfrmate, iar cnd sunt micate i se lovesc unele de altele produc un zgomot caracteristic, sec. Scoarele i rdcinile sunt uscate dac la ndoire se rup cu zgomot. Plantele medicinale nu se pstreaz n pungi sau cutii din mase plastice. Se pot ambala n pungi de hrtie sau n cutii de carton.
Pe fiecare pung se scrie cite denumirea plantei, a prii recoltate i data recoltrii.

Afinul Vaccinium myrtillus , este un arbust scund, bine cunoscut de cei care ndrgesc muntele. Fructele sale, afinele Fructus Myrtilli , nite boabe mici de culoare albastru-nchis cu nuane vineii, sunt foarte gustoase i au att valoare medicinal, ct i alimentar. Fructele se recolteaz cnd sunt bine coapte, n general n luna august i la nceputul lunii septembrie.
Mult mai cu spor se pot recolta ns cu ajutorul unor piepteni speciali. Pe lng fructe, de la afin se folosesc n scop medicinal i frunzele Folium Myrtilli care toamna devin roiatice i cad. Frunzele de afin conin flavonoizi, acizi triterpenici, taninuri, neomirtilin. Aciune, proprieti. Preparatele din frunzele i fructele de afin au aciune antidiareic, antiseptic, antiemetic, antiinflamatoare, diuretic, uor coronaro-dilatatoare i hipoglicemiant, antiaterogen, de activator al regenerrii retinei. Taninurile ajunse n tubul intestinal aglutineaz bacteriile i opresc procesele de fermentaie. Se consider c efectul antidiareic observat n cazul preparatelor din afin are un mecanism de aciune diferit de cel al dietei cu mere rase sau morcov.

O parte dintre substanele active ptrund n celulele peretelui intestinal formnd o pelicul protectoare. Extractul din frunze de afin scade nivelul de glucoz din snge i, potrivit unor cercetri mai noi, scade i nivelul trigliceridelor. Diverse studii experimentale au pus n eviden c antocianozidele din afin protejeaz vasele sanguine, cresc rezistena capilarelor sanguine i au proprieti antiedematoase.
Cercettorii italieni au descoperit, n cadrul unor experimente pe animale de laborator, c aceast grup de substane extrase din afin are efecte protectoare n ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool i chiar fa de ulcerul cronic indus de acidul acetic. Afinul are caliti antiulceroase promitoare, datorit stimulrii aprrii locale a mucoasei stomacului. De asemenea, n ce privete retina, esenial n asigurarea unei vederi normale, substanele active din afin stimuleaz regenerarea pigmenilor din fotoreceptorii retinieni. Cercetrile experimentale au artat c flavonoizii coninui n extractul apos de afine reprezint un puternic factor protector care.

Aciunea acestor flavonoizi pare s fie mai intens dect a acidului ascorbic vitamina C. Proprietatea antiaterogen a flavonoizilor din afin este exploatat de industria farmaceutic.
Indicaii Preparatele fitoterapeutice din afin sunt recomandate n diaree, dispepsie, enterocolite, arterite ale membrelor inferioare, ateroscleroz cerebral, hipertensiune arterial, sechele dup infarct miocardic, diabet zaharat, tulburri ale metabolismului grsimilor, n special n creterea trigliceridelor, tulburri vasculare la persoanele vrstnice i la diabetici, gut, reumatism, infecii urinare.
Preparare i admninistrare Din frunzele de afin se prepar o infuzie folosind o proporie de 1 lingur de frunze uscate i frmiate, la 1 can cu ap. Se bea ceaiul cldu n cantitate de cni pe zi. Infuzia din frunze de afin se poate folosi i n stomatite, sub form de gargar, de ori pe zi. Din fructe se prepar un decoct concentrat din trei linguri de fructe la 0,5 litri de ap. Compoziia se fierbe 10 minute. Se consum nefiltrat lichidul mpreun cu fructele ca ceai cald, de ori pe zi.

Fructele proaspete bine splate , congelate sau conservate prin alte mijloace, pot fi consumate n cantitate de g zilnic, timp de 2 sptmni. Intr n compoziia comprimatelor Difabiol, Difebiom, a comprimatelor Fitodiab, Normodiab, a comprimatelor naturale antidiareice Plantavorel.
Diverse Afinele au un coninut rar ntlnit de vitamina C i A, putndu-se consuma crude sau conservate pentru iarn sub cele mai diverse forme: gem, jeleu, compot, sirop, suc etc. De la albstrele se recolteaz n scop medicinal florile Flos Cyani. Florile de albstrele conin pectine, substane amare, flavonoizi, compui acetilenici. Albstrelele au proprieti antiinflamatoare, astringente, diuretice, antiseptice i stimuleaz pofta de mncare.
Infuzia se prepar din lingurie de flori uscate, la 1 can cu ap. Se bea n trei reprize, naintea meselor principale.

Ca diuretic, se folosesc n amestec cu alte plante cu efecte sinergice. Unii autori recomand utilizarea extern a infuziei, din 2 lingurie de flori la 1 can cu ap, n tratarea conjunctivitelor sau blefaritelor, sub form de comprese locale.
Florile mai sunt folosite pentru mbuntirea aspectului unor amestecuri de plante medicinale. ANASONUL Denumire, descriere i pri folosite Anasonul Pimpinella anisum este o plant cultivat, nrudit cu ptrunjelul familia umbeliferelor , cu tulpin ramificat, care crete pn la o jumtate de metru. Frunzele de la baz sunt ovale, cu margini zimate, iar cele din partea superioar a tulpinii se divizeaz n fii nguste. De la anason se folosesc n scop medicinal fructele Fructus Anisi popular considerate i numite semine. Acestea au dimensiunea de mm, o form aproximativ ovoidal, mai subire la unul din poli, au un miros caracteristic, plcut, aromat. Se recolteaz n lunile august-septembrie. Fructele sunt folosite i n industria alimentar ca aromatizant. Substane active Fructele conin numeroase substane i un ulei volatil.

Uleiul este reprezentat de o cantitate mare de anetol, dar i anisaldehid, acid anisic, eugenol. Pe lng uleiul volatil, fructele de anason mai conin i alte substane grase, proteice, glucidice, mucilagii, dianetol, cumarine, tocoferol, acizi polifenolcarboxilici. Aciune, proprieti Preparatele medicinale din anason au proprieti stomahice, carminative, eupeptice, antispastice. Substanele active din anason stimuleaz secreiile glandelor salivare, gastrice i intestinale, biliare i mamare. Aciunea asupra cilor respiratorii se concretizeaz n efectul expectorant, de calmare a tusei. Anasonul, ca plant medicinal, este utilizat frecvent n colicile abdominale, inclusiv la copii, n combaterea meteorismului, n anorexie, pentru stimularea digestiei, pentru stimularea secreiei lactate, n infecii respiratorii, traheite, bronite, mai ales n faza uscat a tusei.
Preparare i administrare. Infuzia se prepar din linguri de fructe zdrobite, la 1 can cu ap clocotit. Se las la infuzat de minute, dup care se strecoar. Se beau cel mult 3 cni pe zi.

Pentru stimularea poftei de mncare se bea cu o jumtate de or nainte de mesele principale. Pentru calmarea colicilor la sugari se prepar o infuzie mai slab din fructe la ml de ap. Dup rcire i strecurare, se dau lingurie, n funcie de vrst. La copiii peste ani, dozele sunt asemntoare cu ale adulilor. Pentru stimularea secreei lactate la mamele care alpteaz se poate folosi o infuzie preparat din anason n amestec cu chimen sau fenicul. Ceaiurile nu se pstreaz mai mult de o zi, iar administrarea ndelungat nu este de dorit.
Uleiul volatil se poate administra n doz de picturi. Fructele de anason intr i n compoziia siropului expectorant.

Precauii, contraindicaii, efecte adverse. Nu este indicat n gastrite, ulcer gastric i duodenal, enterocolite acute i cronice. Anasonul trebuie administrat cu grij la copiii mici, numai n dozele artate, sub form de infuzii slabe i nu este recomandat la cei care sufer de gastrit sau boal ulceroas. Diverse Ca aromatizant, este folosit n numeroase preparate galenice, precum i n produse alimentare, bomboane etc.
ANGELICA Denumire, descriere, pri folosite Angelica Angelica archangelica este o plant ierboas nalt, din familia umbeliferelor, care crete mai mult n regiunile montane, fiind ocrotit de lege. Numele ei se leag de o srbtoare religioas, praznicul Sfntului Arhanghel Mihail, n preajma creia planta nflorete. Angelica are o istorie bogat, mai ales n tradiia popular occidental, unde se considera c prezena ei ine departe spiritele rele i ferete de cium.

Prin prile noastre, era folosit n aromatizarea unor buturi alcoolice, haiducul Pintea Viteazul fiind cunoscut datorit preferinelor sale pentru plinca aromatizat cu angelic. Substane active Rdcina conine ulei volatil n a crui compoziie intr principii cumarinice, angelicina, xantotoxina, imperatorina, bergaptenul.
Mai conine acizii cafeic, clorogenic, angelic, fumaric, oxalic, acizi grai, taninuri, substane glucidice. Aciune, proprieti Substanele fitochimice din rdcina de angelic au proprieti tonice, stimulente, carminative, stomahice. Uleiul volatil din angelic are efecte excitante asupra sistemului nervos central, la administrare n doze mici, n timp ce la doze mari manifest o aciune puternic inhibitoare, deprimant, afectnd chiar luciditatea. Indicaii terapeutice Fitoterapia cu angelic este utilizat n afeciuni ale stomacului nsoite de anaciditate sau hipoaciditate, pentru stimularea poftei. Uleiul volatil se recomand n anorexie, dispepsii, meteorism.
Uleiul eteric de angelic se mai folosete i extern n terapia reumatismului.

Preparare i administrare Pentru prepararea unui decoct se folosete 1 linguri de pulbere de rdcin, la 1 can cu ap. Se las la fiert cca 2 minute dup ce d n clocot. Se ia de pe foc i se las vasul acoperit nc 15 minute. Se strecoar i se las s se rceasc. Se poate folosi 1 can pe zi, dar n nici un caz mai mult de 2 cni.
Alte preparate din rdcin de angelic sunt maceratul, tincturile. Uleiul volatil de angelic se administreaz n doze foarte mici de 0,,3 g ntr-o priz. Precauii Avnd n vedere efectul negativ al dozelor mari, se recomand folosirea cu maxim pruden att a preparatelor din rdcin de angelic, ct mai ales a uleiului volatil.

Este contraindicat la femei n timpul sarcinii. Fiind sensibil la temperaturi sczute, pe timpul iernii trebuie. Frunzele de anghinare Folium Cynarae au gust amar i se recolteaz de ori pe an, dup maturizare, nc din primul an, n lunile iunie-septembrie.
Substane active Frunzele de anghinare conin polifenoli cinarina i ali produi clorogenici , flavonoizi cinarozida, scolimozida , un principiu amar cinaropicrina , cinaratriol, compui sterolici taraxasterol, pseudotaraxasterol, stigmasterol i betastigma-sterol. Preparatele din anghinare au aciune coleretic, colagog, antitoxic hepatic, hipolipemiant, diuretic, stimuleaz excreia colesterolului prin bil, scad nivelul de colesterol din snge i stimuleaz pofta de mncare. Extractul de anghinare stimuleaz secreia de bil, precum i regenerarea celulelor hepatice, ajutnd la neutralizarea i eliminarea substanelor toxice de ctre ficat i avnd un efect asemntor cu cel al silimarinei.
Efectul coleretic al extractului de anghinare a fost confirmat prin studii clinice dublu-orb.

Infuziile din frunze de anghinare pot duce la ameliorarea durerilor din crizele hepatice, la diminuarea senzaiei de grea i la reducerea balonrii. Administrarea de preparate din anghinare n diferite forme de icter duce la o cretere a eliminrii urinare cu dispariia srurilor i pigmenilor biliari din urin, scaun i piele. Dei aciunea hipocolesterolemiant este cunoscut de mult timp i dovedit prin studii, totui mecanismul de aciune nu este nc destul de bine clarificat. Cinarina, una dintre substanele creia i se atribuie efectul de scdere a colesterolului sanguin, spre deosebire de acidul nicotinic, folosit i el pentru limitarea nivelului de.
Studiile experimentale recente arat c extractul apos din frunzele de anghinare inhib n mod indirect, dar eficient, biosinteza colesterolului la nivelul ficatului. Efectul este cu att mai accentuat, cu ct doza administrat este mai mare i pare s persiste cca 20 de ore, chiar i dup ndeprtarea extractului.

Alte studii pe culturi de celule au pus n eviden importante proprieti antioxidante, ceea ce i face pe cercettori s considere extractul apos de anghinare un agent promitor de protecie a celulelor n faa stresului oxidativ. Indicaii terapeutice. Anghinarea, ca remediu fitoterapeutic, este indicat n insuficiene hepatice i renale, hepatit cronic i ciroz hepatic, calculoz biliar, ateroscleroz, hipercolesterolemii, anorexie, balonare, adjuvant n tratamentul hipertensiunii arteriale, intoxicaii.
Eficiena extractelor de anghinare n tratamentul disfunciilor hepatice i biliare, n diverse acuze digestive cum ar fi senzaia de balonare, inapetena, greaa i durerile abdominale, a fost dovedit n numeroase studii clinice. Preparare i administrare n afeciunile hepato-biliare se prepar o infuzie din 2 lingurie de plant uscat i mrunit, la ml ap. Se bea n trei reprize, cu 30 de minute naintea meselor principale. Pn la servirea mesei se recomand ca pacientul s stea culcat pe partea dreapt. Dup 10 zile, preparatul se poate face mai concentrat 4 lingurie la ml ap , iar dup alte 10 zile, cu pruden, se poate prepara infuzia.

Tratamentul se poate relua, dac mai este necesar, dup o pauz de o lun.
Anghirolul, respectiv Anghirolul cu sruri de magneziu, preparate comercializate prin farmacii, sunt o alternativ fitoterapeutic uor de procurat i administrat n afeciunile hepato-biliare acompaniate de balonare, indigestii etc. O formul recomandat n Indexul fitoterapeutic este constituit din 9 pri frunze de anghinare i 1 parte frunze de ment. O lingur din acest amestec de frunze se infuzeaz ntr-o can cu ap. Se bea cald, n nghiituri mici. Se pot adminstra cni pe zi. Un alt amestec din care se poate prepara o infuzie este format din frunze de anghinare 3 pri, fructe de armurariu 3 pri, inflorescene de pelin 3 pri i fructe de anason dulce fenicul 1 parte.

Infuzia se prepar dintr-o lingur de amestec de produse, la 1 can cu ap i se administreaz la fel ca infuzia de mai sus.
Pentru stimularea poftei de mncare se recomand o infuzie din 1 linguri de plant uscat, la 1 can cu ap i se bea cte de can nainte de mas. Intr n compoziia granulelor Instamixt, a comprimatelor Hepatobil i a preparatelor Anghirol, mai sus menionate. Contraindicaii Nu se admnistreaz n stadiul acut al bolilor hepato-biliare i renale. Baza crnoas a inflorescenei i bracteelor se consum ca aliment sub diverse forme, fiind considerat o delicates. Brusturele Arctium lappa , n unele pri numit i lipan sau scaiul-oii, este o plant ierboas bianual.
Este rezistent la condiii extreme i crete n locurile cele mai nepretenioase, din regiunile de cmpie pn la cele de munte.

Brusturele are un aspect caracteristic mai ales datorit frunzelor foarte mari de la baz care pot crete pn la un diametru de aproape cm, n unele locuri chiar mai mari. Florile sunt globuloase, cu frunzulie protectoare bractee prevzute cu crlige, din cauza crora se aga cu uurin de haine sau de lna oilor care trec pe lng plante.
Fiind puternic, bine reprezentat, adnc nfipt n pmnt, recoltarea este practic imposibil fr o cazma. Substane active Din punct de vedere cantitativ, cea mai bine reprezentat substan din rdcina de brusture este inulina. Alturi de aceasta s-au pus n eviden sruri de potasiu, o oarecare cantitate de ulei volatil, acid cafeic, compui poliinici, sruri de potasiu. Cercetrile mai recente, care s-au orientat spre analiza chimic a frunzelor i n special a.
Aciune, proprieti Rdcina de brusture este folosit pentru aciunea sa diuretic, sudorific, depurativ i uor hipoglicemiant. Unele cercetri experimentale sugereaz existena unui factor cu aciune antitumoral, antimutagenic.

Alte studii experimentale fcute n Taiwan au constatat o posibil aciune hepatoprotectoare i antioxidant. Cercettorii taivanezi presupun c substanele fitochimice din rdcina brusturelui ar putea proteja organismul de efectele cancerigene ale radicalilor liberi. Dac aceste studii vor fi confirmate, brusturele va fi cuprins n lista factorilor protectori mpotriva formrii trombilor cheagurilor n vasele sanguine. Indicaii terapeutice Printre indicaiile clasice ale preparatelor de brusture se numr: afeciunile renale, afeciunile pielii eczeme, seboree, acnee , furunculoza, guta, reumatismul.
Preparare i administrare Pentru uz intern, se prepar un decoct din 4 linguri de pulbere de rdcin, la 1 litru de ap. Se bea pn la 1 litru pe zi. De asemenea, se poate ncerca maceratul la rece pregtit din 4 linguri de rdcin, la 1 litru de ap. Macerarea se face timp de ore. Din aceasta se beau cni pe zi.

Pentru uz extern, se prepar un decoct din 2 linguri de rdcin mrunit, la 1 can cu ap. Se strecoar dup un sfert de or i se folosete sub form de comprese, frecii sau splturi locale. Brusturele intr n compoziia tabletelor Antitox, a cremei Armon, a loiunii antiseboreice Hebe, a comprimatelor Imunovit i a soluiei Herbasol. Precauii, efecte adverse Literatura de specialitate a semnalat un caz izolat de intoxicaie care se pare c s-a datorat contaminrii cu atropin a preparatului administrat.
Conine tanin, ulei volatil pulegon, menton, piperiton. Infuzia se prepar din 1 linguri de frunze la 1 can cu ap i se beau cni pe zi. Uleiul volatil obinut din busuiocul-cerbilor trebuie folosit cu mare pruden, n doze strict limitate, deoarece supradozarea poate duce la reacii adverse severe. Nu se administreaz femeilor nsrcinate.

Are utilitate n industria parfumurilor. BUSUIOCUL Denumire descriere i pri folosite Busuiocul Ocimum basilicum este o plant de provenien oriental, care de-a lungul timpului a ajuns nu numai s fie aclimatizat i cultivat n orice grdin, ci chiar s devin o caracteristic a culturii naionale.
Busuiocul e o plant cu frunze mrunte, dispuse pereche i flori mici albicioase. Planta n ntregime este aromat la miros i la gust. Se recolteaz prile aeriene cu frunze tinere, cu sau fr flori Herba Basilici. Substane active Uleiul volatil din busuioc conine linalol, eucaliptol, eugenol, estragol, camfor, anetol. Mai conine taninuri i saponozide triterpenice, iar seminele conin mucilagii. Aciune, proprieti Busuiocul este folosit n fitoterapie pentru aciunea sa antiseptic, carminativ, galactogog, antiemetic, diuretic, antiinflamatoare, antifungic, febrifug.

Indicaii terapeutice Preparatele fitoterapeutice din busuioc sunt administrate n afeciuni digestive, colici intestinale, meteorism abdominal, diaree, colit, n infecii ale cilor respiratorii, anorexie. Preparare i administrare Infuzia se prepar din 1 linguri de plant la 1 can cu ap. Se beau 3 cni pe zi. Se fierbe 1 lingur de plant.
Se face o inhalaie dimineaa i una seara. Intr n compoziia soluiei Herbasol i a comprimatelor Plantofort. Diverse Frunzele proaspete sau uscate sunt apreciate n buctria romneasc i sunt folosite la aromatizarea diverselor feluri de mncare, a mezelurilor, murturilor, sosurilor i salatelor.

Busuiocul este profund legat de credinele populare i de unele practici religioase. Proprietile aparent neobinuite ale apei tratate cu busuioc se datoreaz dizolvrii n ap a uleiul volatil i a celorlalte principii active, cu aciune dezinfectant. Prile folosite n scop medicinal sunt scoara Cortex Hippocastani i castanele, adic seminele Semen Hippocastani , de form aproximativ semisferic i de culoare maro-rocat, cu suprafaa lucioas. Un arbore matur poate produce anual ntre 50 i 60 kg de castane.
Castanele se recolteaz n septembrie i octombrie, pe msur ce cad din copac. Substane active Seminele conin amidon, albumine, grsimi, saponine escin , principii amare, tanin, flavonoizi. Scoara conine o cantitate mare de tanin, precum i substane cumarinice de tipul oxicumarinei i esculinei. Aciune, proprieti Substanele active din semine le confer castanelor proprieti antiinflamatoare, antiedematoase i produc vasoconstricie venoas.

Principalele proprieti au fost dovedite att prin studii experimentale, ct i prin studii clinice. Scoara are aciune tonic, febrifug, hemostatic i de protecie vascular. Indicaii terapeutice Produsele farmaceutice din castane au indicaii n terapia varicelor, hemoroizilor, flebitelor, tromboflebitelor, sindromului Raynaud, insuficienei venoase cronice, a edemelor postoperatorii, a bolilor cu fragilitate vascular crescut i tendin la hemoragie. Administrare Seminele de castan nu se folosesc ca atare. Din acestea se fabric, prin procedee farmaceutice, tincturi, extracte, unguente, supozitoare, comprimate i chiar preparate injectabile. Intr n compoziia unguentului Variterp, a granulelor Aqua-venol i a gelului Stimuven. Efecte adverse, precauii Saponinele din extractele de castane sunt substane cu posibile efecte toxice la supradozare.
Au fost semnalate cteva cazuri de oc anafilactic, respectiv de reacii alergice. Aplicarea local a unguentelor n boala varicoas se face fr masaj pentru a nu provoca iritaie local. Diverse Castanele sunt o materie prim pentru fabricarea unor spunuri i uleuri tehnice, a cleiului.

Scoara de castan este utilizat n industria tbcritului, la prelucrarea pieilor de animale.
CTINA ALB Denumire, descriere i pri utilizate Ctina alb, cunoscut n unele pri i sub numele de ctin de ru sau simplu ctin Hippophae rhamnoides , este un arbust care poate crete pn la metri nlime. Ramurile prezint numeroi epi lungi, foarte ascuii, iar frunzele sunt nguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-glbui, sunt mici i apar n lunile martie – aprilie. Principala parte folosit n fitoterapie sunt fructele Fructus Hippophaes. Acestea seamn cu nite mrgele de form ovoidal i de culoare galben-portocaliu intens n realitate, nite drupe false , se pot recolta n lunile august i septembrie, avnd un gust acru, uor amrui, cu arom plcut i miros caracteristic, asemntor afinelor. Se recomand ca recoltarea s se fac nainte de primul nghe, deoarece gustul i calitatea fructelor ngheate se deterioreaz repede.
Substane active Fructele de ctin sunt adevrate concentrate de vitamine.

Cele mai bine reprezentate sunt: vitamina C, carotenoizii vegetali. Pe lng coninutul mare de vitamine, dintre care unele sunt cunoscute ca avnd efecte antioxidante, fructele de ctin sunt o surs bogat de muli ali antioxidani, att hidro, ct i liposolubili. Uleiul Oleum Hippophae extras din fructul propriu-zis de ctin conine acizi grai polinesaturai i fosfolipide gliceride ale acizilor oleic, linoleic, palmitic, palmitoleic, alfa-linolenic.
Alte substane evideniate sunt pectinele i substanele triterpenice. Aciune, proprieti Preparatele din ctin alb constituie o surs bogat de vitamine cu att mai valoroas, cu ct alimentaia este mai deficitar, mai ales n perioada de iarn. Prin prezena vitaminelor, ctina alb are efecte antioxidante, de protecie a capilarelor i a sistemului nervos. Extractul uleios obinut din fructele de ctin protejeaz tegumentele de radiaiile ultraviolete i are efect emolient.

Acelai studiu a artat c substanele active din ctin scad susceptibilitatea LDL-colesterolului colesterolul ru la oxidare. Aceste date pun n eviden efectul ctinei albe de prevenire a procesului de ateroscleroz prin proprietile sale antioxidante. Mai multe experimente de laborator au evideniat proprietile citoprotectoare i imunostimulatoare ale preparatelor fitoterapeutice din ctin.
Studii fcute n Turcia au artat c extractul de ctin are efect de protecie mpotriva apariiei leziunilor ulceroase la nivelului stomacului. Un studiu efectuat n China a ajuns la concluzia c efectul protector al substanelor fitochimice din ctin fa de ulcerul gastric este comparabil cu cel al Cimetidinei, un binecunoscut medicament antiulceros.
Alt studiu, fcut n Bulgaria, confirm proprietile regeneratoare ale extractelor de ctin datorit coninutului mare de vitamine i microelemente seleniu, zinc, cupru. Studii experimentale efectuate n China, cu ajutorul microscopiei electronice, au pus n eviden faptul c uleiul de ctin poate juca un rol protector pentru celulele hepatice lezate.

Indicaii terapeutice i profilactice Uleiul gras extras din coaja fructului este utilizat n curele de vitaminizare, n strile careniale, n surmenaj, n tratamentul adjuvant al ulcerului gastric, n tratamentul arsurilor i plgilor greu vindecabile. Extractele de ctin au fost utilizate de mult timp n medicina tradiional din China i Rusia, n tratamentul unor afeciuni dermatologice eczeme.
Extractele de ctin sunt de o real valoare n prevenirea procesului aterosclerotic. Preparare i administrare Fructele de ctin pot fi ntrebuinate pentru obinerea diverselor preparate, fie proaspete, fie uscate. Sucul poate fi filtrat sau nefiltrat. Sucul nefiltrat include pulpa de culoare portocalie a fructelor i este mai bogat n substane fitochimice. Stoarcerea fructelor proaspete se poate face cu teascul la fel ca mustul de struguri sau cu storctorul de fructe. Pentru ndulcire se poate folosi miere sau zahr.

Infuzia se poate prepara din lingurie de fructe uscate, la 1 can cu ap.
Se beau cni pe zi, n cure de zile. Deoarece unele componente active ale fructelor de ctin sunt termolabile n special vitamina C , trebuie evitate temperaturile mai mari de C. Intr n compoziia granulelor Cevisol, a cremei Armon, a cremei Hebe-radex i a comprimatelor Plantofort. Precauii n unele regiuni geografice, fructele de ctin alb sunt considerate toxice i, dei exist din belug, nu sunt folosite sub nici o. Pe baza dovezilor tiinifice i empirice existente putem afirma c nu exist motive demne de luat n seam care s contraindice folosirea raional a fructelor de ctin alb.
O msur de precauie este totui necesar, i anume pentru prevenirea nepturilor n timpul culesului, datorit spinilor foarte numeroi i ascuii ai arbustului. Diverse Fructele de ctin pot servi i ca aliment sub form de gem, marmelad, sirop sau compot. Datorit proprietilor protectoare fa de razele ultraviolete i proprietilor emoliente, uleiul extras din fructele de ctin este un ingredient apreciat n preparatele fitofarmaceutice cosmetice.

Pulpa care rmne dup ndeprtarea sucului constituie o materie prim pentru extragerea unui pigment galben galben de ctin , utilizat drept colorant natural n industria alimentar.
Cerenelul nflorete din luna mai pn toamna i are florile alctuite din 5 petale de culoare galben-intens, susinute de o codi lung. De la cerenel se recolteaz rizomii Rizoma Gei fie primvara, n luna martie, fie toamna n lunile septembrie, octombrie. Substane active Rdcinile de cerenel conin taninuri, acid galic, acid elagic, glicozide de tipul geozidei, catehin, acid cafeic, acid clorogenic, glucide.
Aciune, proprieti Preparatele din rdcin de cerenel au efect astringent, antiseptic, antidiareic, calmant. Indicaii terapeutice Ca remediu fitoterapeutic, cerenelul este folosit n stomatite, amigdalite, gingivite, sngerri ale gingiei, diaree, enterocolite. Preparare i administrare Decoctul se prepar din 2 lingurie de pulbere de rdcin, la 1 can de ap. Se fierbe de minute i se strecoar.

Se bea dup mesele principale. Pentru gargar se poate folosi decoctul descris mai sus. Intr n compoziia ceaiului antidiareic, a ceaiului pentru gargar i a extractului alcoolic Ticiverol. Diverse Din frunzele plantei, culese primvara cnd sunt nc fragede, se poate face salat de verdeuri, care are printre altele un coninut mare de vitamina C.
Mai este numit i chimion. Crete n regiunea de deal, att spontan, ct i n culturi, rodind numai n al doilea an. Substane active Uleiul volatil din fructele de chimen este reprezentat de carvon, carveol, carvacrol. Fructele mai conin n plus acizi grai, substane glucidice i proteice, cumarine, fitosteroli. Aciune, proprieti Fitoterapia cu preparate din fructe de chimen se bazeaz pe aciunea lor carminativ, stomahic, galactogog i stimulent asupra ntregului organism. Indicaii terapeutice Se utilizeaz pentru combaterea colicilor la copii i la mamele care alpteaz.
La acestea din urm, preparatele de chimion pot fi utilizate pentru stimularea secreiei lactate, mpreun cu alte plante cu efect sinergic anoson, fenicul.

Preparare i administrare Infuzia se prepar din 1 linguri de fructe la 1 can cu ap i se beau cni pe zi. Pentru sugari i copii se prepar infuzia din linguri de fructe de chimen, la ml de ap. La sugari se administreaz 6 linguri, n timp ce la copiii peste 5 ani se poate da ntreaga cantitate, pe parcursul zilei. Intr n compoziia granulelor Diett. Diverse Supa de chimen, preparat n mod dietetic este la fel de indicat pentru mamele care alpteaz, ca i ceaiul. De obicei se servete cu crutoane de pine prjit. Fructele de chimen se folosesc n panificaie, presrate pe suprafaa pinii sau a produselor de patiserie, iar uleiul volatil este folosit la fabricarea unor paste de dini.
O varietate cultivat de cicoare este renumit pentru surogatul de cafea fabricat din rdcinile sale. Frunzele de la baz sunt mult alungite i adnc divizate, asemntoare cu frunzele de ppdie, iar cele din partea superioar a tulpinii sunt ntregi i mai mici.

Frunzele de cicoare au suprafaa proas, spre deosebire de cele de ppdie care sunt netede. De la cicoare se recolteaz pentru uz medicinal att prile aeriene, ct i rdcina. Partea aerian Herba Cichorii se recolteaz n perioada nfloririi, din iulie pn n septembrie. Rdcinile Radix Cichorii se recolteaz toamna, n septembrie. Substane active Ambele pri ale plantei conin cicoriin, lactucin, inulin, flavonoizi, acizi polifenoli carboxilici.
Frunzele conin n plus acid tartric. Aciune, proprieti Principiile active din cicoare confer plantei efect stomahic, colagog, hepatoprotector, depurativ, uor sedativ, antiaritmic, hipotensiv, hipoglicemiant, laxativ. Indicaii terapeutice Preparatele din cicoare sunt uzilizate pentru stimularea poftei de mncare, n tratamentul adjuvant al afeciunilor biliare i hepatice, n acnee i n constipaie. Preparare i administrare Infuzia se poate prepara din lingurie de plant pri aeriene i rdcini mrunite la 1 can cu ap.
Se beau 2 cni pe zi. Din 2 lingurie de rdcini mrunite, la 1 can cu ap, se prepar un decoct, prin fierbere timp de 5 minute.

Se beau cni pe zi, n trei reprize, naintea meselor principale. Pentru uz extern, n acnee, se recomand splturi sau comprese locale cu infuzie preparat din 40 g de plant la 1 litru de ap. Cicoarea intr n compoziia ceaiului depurativ, a comprimatelor Cortelax, Rhamnolax i Normoponderol, a loiunii nutritive Hebe, a extractului de cicoare prjit Cicorela, a granulelor Diett. Diverse Frunzele fragede ale varietii Foliosus, se pot consuma sub form de salat. Spre deosebire de cafeaua obinut din boabele de cafea, cafeaua din cicoare nu prezint riscul dependenei sau al fenomenelor de psihoexcitaie. Rdcina de cicoare prjit, ca nlocuitor de cafea, se poate procura din comer sub numele de Cicosil.
Ramificaiile tulpinilor nu cresc mai lungi de cm, iar frunzele sunt mrunte, ca i florile, acestea fiind de culoare purpuriu-violacee. Perioada de nflorire este lung, ncepnd din mai i pn n septembrie.

De la cimbrior se folosete partea aerian nflorit Herba Serpylli care eman un miros caracteristic, plcut, aromat. Recoltarea se face numai pe vreme nsorit, dup ce se usuc roua. Substane active Uleiul volatil este compus din terpene, timol, carvacrol. Mai conine principii amare serpilin , acid ursolic i oleanolic, acid cafeic i rozmarinic, flavone, tanin i rezine.
Aciune, proprieti Preparatele fitoterapeutice din cimbrior au aciune antispastic, coleretic, antimicrobian i antiviral, vermifug, vermicid, cicatrizant. Indicaii terapeutice Fitoterapia cu ceaiuri i extracte din cimbrior este util n colici, enterocolite microbiene, infecii respiratorii cu fenomene spastice, grip, infecii urinare, anorexie, parazitoze intestinale, afeciuni hepatice, precum i extern, n caz de ulceraii sau alte plgi. Preparare i administrare Se poate prepara o infuzie din 1 linguri de plant la 1 can cu ap. Se beau cni pe zi.

Pentru tratarea infeciilor respiratorii cu tuse, se recomand un amestec din cimbrior i scai vnt.
Pentru uz extern, se prepar un decoct din 2 lingurie de plant la 1 can cu ap i se aplic sub form de comprese locale sau se fac splturi ale regiunii afectate. Cimbriorul poate fi utilizat extern i sub form de bi medicinale, singur sau n asociere cu alte plante cu efect sinergic. Se prepar un decoct din 3 mini de plant la 10 litri de ap; acesta se adaug la apa de baie. Cimbriorul intr n compoziia ceaiului antiastmatic, antidiareic, a ceaiului pentru gargar, a granulelor Aqua-algin i Aqua-sedin.
Diverse Este apreciat i pentru calitile sale de condiment, fiind folosit n alimentaie pentru aromatizarea unor feluri de mncare i a unor murturi. De asemenea, cercetri fcute n Canada au artat c prin uleiul su volatil, cimbriorul are caliti insecticide, observate asupra larvelor, cu aplicabilitate n agricultur.

Poate fi uor confundat cu o alt plant, numit tot cimbru, cu care se aseamn foarte mult i la aspect Satureja hortensis. Cimbrul adevrat este o plant peren cellalt cimbru este o plant anual a crei tulpin se lemnific n al. Frunzele sunt mici, alungite, ovalare, iar florile sunt mrunte, grupate spre vrful tulpinilor, i au culoare roz.
Substane active Prile aeriene ale cimbrului de grdin conin ulei volatil n a crui compoziie intr timol, carvacrol, terpinen, cineol, pinen, linalool, borneol, geraniol. Aciune, proprieti Aplicaiile n fitoterapie ale cimbrului de grdin se bazeaz pe aciunea sa antiseptic, antitusiv, diuretic, coleretic, colagog, antihelmintic. Indicaii terapeutice Preparatele din cimbru bun se folosesc n infeciile respiratorii acute cum ar fi bronitele, traheitele, tusea convulsiv, gripa.
Sunt utile n tratamentul parazitozelor intestinale cu oxiuri, ankilostoma precum i n afeciunile hepato-biliare.

Extern, se folosete n tratarea unor afeciuni ale pielii. Preparare i administrare Se prepar o infuzie din 1 linguri de plant la 1 can cu ap. Se bea 1 can pe zi, fracionat pe parcursul zilei. Pentru calmarea tusei i ca expectorant se poate prepara o infuzie mai concentrat, din linguri de plant uscat i mrunit, la 1 can cu ap, din care se administreaz linguri pe zi. Pentru uz extern, n plgi i ulceraii, se prepar un decoct din 2 linguri de plant la 1 can cu ap i se fac splturi locale. Intr n compoziia ceaiului contra colicilor nr.
Precauii, reacii adverse La administrarea unor doze excesive pot s apar fenomene de intoxicaie, manifestat prin greuri, vrsturi, gastro-enterit, paralizie, i chiar deces.

CIREUL Denumire, descriere i pri folosite Cireul Cerasus avium este un arbore fructifer bine cunoscut i foarte apreciat n primul rnd pentru fructele sale. Proprietile i utilizrile cozilor de viine sunt similare cu cele ale cozilor de ciree. Substane active Cozile de ciree conin flavonoizi, saponine, sruri de potasiu, taninuri.
Aciune, proprieti Ceaiul din cozi de ciree are aciune diuretic. Indicaii terapeutice Cozile de ciree sunt recomandate n afeciunile cilor urinare i ale rinichilor, reumatism, colit, stri de demineralizare, ca adjuvant n tratamentul hipertensiunii arteriale uoare. Preparare i administrare Decoctul se prepar din linguri de cozi de ciree, la 2 cni de ap. Se bea 0, litru pe zi. Intr n compoziia ceaiului diuretic nr.

Florile, de culoare galben, sunt grupate mai multe pe o tulpin la a crei baz se afl un mnunchi de frunze ovalare, alungite, cu suprafa ncreit i margine ondulat. Suratele lor cultivate au flori de diverse culori, fiind deosebit de apreciate pentru aspectul lor ornamental. Substane active Rdcinile i rizomii de ciuboica-cucului conin saponozide triterpenice de tipul primulinei, acid primulinic, precum i amidon, zaharuri, ulei volatil.
Florile conin saponozide i flavonoizi. Aciune i indicaii n medicina empiric frunzele de ciuboica-cucului au fost utilizate pentru multe afeciuni, dar fr o justificare tiinific. Datorit prezenei vitaminelor, este recomandat n carenele de vitamina C. Rdcinile au proprieti expectorante i fluidifiante ale secreiilor bronhice, fapt pentru care se folosesc sub form de decoct n infeciile respiratorii. Preparare i administrare Infuzia se prepar din lingurie de flori de ciuboica-cucului, la 1 can cu ap. Din rdcini se prepar un decoct dintr-o cantitate de lingurie de pulbere, la 1 can cu ap.

Se fierbe minute. Alturi de alte specii, intr n compoziia ceaiului antibronitic nr.
CIUMREA Denumire, descriere i pri folosite Planta numit popular ciumrea sau scrntitoare Galega officinalis este o plant leguminoas, nrudit cu fasolea, mazrea, bobul etc. Are flori liliachii grupate n ciorchine i fructe cu aspect de psti. Crete n zona de cmpie i de deal. De la ciumrea se recolteaz n scop medicinal partea aerian Herba Galegae , n timpul nfloririi. Substane active Planta conine un alcaloid galegina , guanidin, flavonoizi galuteolin , acid pipecolinic, principii amare, saponine, acizi grai. Aciune i indicaii terapeutice Are proprieti hipoglicemiante dovedite. Galegina stimuleaz secreia celulelor beta din insulele pancreatice, precum i utilizarea n organism a glucozei.

Planta mai are i proprieti galactogoge. Administrarea ei duce la creterea cantitativ i calitativ a secreiei lactate.
Preparatele din ciumrea au i proprieti diuretice. Principala utilizare este n tratamentul adjuvant al diabetului zaharat. Preparare i administrare n tratamentul adjuvant al diabetului zaharat se pot administra g 1 linguri de pulbere vegetal pe zi. Frecvent se asociaz cu alte plante cu aciune hipoglicemiant: teci de fasole, frunze de afin, frunze de urzic, frunze de salvie i rdcin de ppdie.
Pentru stimularea secreei lactate se prepar o infuzie din 1 lingur de plant la 1 can cu ap.

Se beau 3 cni de ceai pe zi. Diverse n rile din sudul Europei, frunzele fragede sunt consumate ca salat. Frunzele au efecte diuretice i se culeg n luna iulie. Fructele sferice, de culoare neagr, au gust dulce-acrior i conin glucide, acizi organici, proteine, calciu, fier, fosfor, potasiu, caroten, vitamine din grupul B, vitamina C n cantitate mare, vitamina PP, flavonoizi.
Fructele au aciune tonic general, vitaminizant, remineralizant, fiind recomandate n strile anemice, surmenaj, n cazurile de deficit de fier. Extractul din fructe are aplicaii n tratamentul hipertensiunii arteriale. Fructele se recolteaz cnd sunt coapte.

Infuzia din frunze se prepar dintr-o cantitate de 2 lingurie de frunze uscate i mrunite, la 1 can cu ap. Infuzia din fructe se prepar din 1 linguri fructe uscate, la 1 can cu ap. Intr n compoziia comprimatelor Fitolip i a granulelor Rubisol. Fructele se consum n stare proaspt sau conservate, sub diverse forme. Primvara se pot observa tulpinile fertile, cu aspect cafeniu-rocat, prevzute la vrf cu un spic ncrcat de spori.
Din loc n loc, pleac ramificaii pline la interior, conferind plantei aspectul de brdule sau coad de cal. Se folosesc prile aeriene Herba Equiseti din perioada de var, recoltate din luna iulie pn n luna septembrie. Substane active Planta are un coninut extrem de mare de compui de siliciu.

Aciune, proprieti Remediile obinute din coada-calului au aciune remineralizant, diuretic, antiinflamatorie, de cretere a rezistenei esutului conjunctiv, antiseptic i de scdere a aciditii gastrice. Indicaii terapeutice Preparatele pe baz de coada-calului sunt folosite n fitoterapia strilor de convalescen, a anemiilor, a bolilor reumatice, dup fracturi, degerturi, n tratamentul eczemelor, acneei i neurodermitelor, precum i a edemelor de la nivelul picioarelor.
Preparare i administrare Pentru administrare intern, se prepar un decoct din 1 linguri de plant la 1 can cu ap. Extern, se folosete sub form de cataplasme sau bi locale. Frecvent este folosit mpreun cu frunzele de ptlagin i de plmnric. Intr n compoziia ceaiului antireumatic, a ceaiurilor diuretice nr. Precauii Coada-calului are mai multe specii nrudite, cu aspect asemntor. Dintre acestea, specia Equisetum palustre merit s fie menionat n mod special, datorit potenialului toxic pe care l prezint. Pentru evitarea accidentelor regretabile, n cazul recoltrii directe, culegtorul trebuie s cunoasc foarte bine criteriile morfologice de difereniere ntre cele dou specii.

Dou dintre semnele de recunoatere ale speciei toxice, menionate de botaniti, sunt suprafaa neted a tulpinii i ramurile goale n interior.
Diverse n trecut, planta a fost folosit n gospodrii, ca mijloc de splare a vaselor i uneltelor. Mai cunoscute dintre acestea sunt palma-voinicului, buruiana de junghi, scrntitoarea, cinci degete Potentilla alba, Potentilla reptans, Potentilla arenaria, Potentilla argentea i Potentilla erecta. Coada-racului este o plant ierboas, relativ scund, cu tulpini subiri, trtoare, de cca 50 cm.
Frunzele sunt compuse din foliole cu margini zimate, cu suprafaa acoperit de periori fini, care i dau un aspect argintiu, de unde i una dintre denumirile populare sub care mai este cunoscut, arginic. Florile, de culoare galben, cresc izolate pe codie lungi. Substane active Prile aeriene de coada-racului conin flavone, taninuri, colin, steroli, substane glucidice, mucilagii. Aciune, proprieti Preparatele fitoterapeutice din coada-racului au efect antidiareic, astringent, hemostatic, antiseptic, antispastic, iar dup unii autori previn formarea calculilor renali.

Indicaii terapeutice Coada-racului este util ca plant medicinal att n tratamentul colicilor intestinale, al diareei cu colici, al sindromului dureros premenstrual, al gingivitelor, ct i n prevenirea calculilor renali.
Preparare i administrare Infuzia se prepar din 2 linguri de plant la 2 cni cu ap. Se infuzeaz 20 de minute i apoi se strecoar. Decoctul se poate prepara din 1 lingur de plant la 1 can cu ap. Pentru gingivite se fac splturi locale. Intr n compoziia ceaiului antidiareic i a granulelor Aqua-femina. Diverse Frunzele tinere se pot folosi ca aliment n salate sau supe de verdeuri.

Este o plant ierboas, cu tulpina de cm sau chiar mai mult. Frunzele sunt mprite n numeroase diviziuni i subdiviziuni, aparent rezultnd mii de frunzulie, de unde i aspectul caracteristic, ncreit. Florile mrunte, de culoare alb, se grupeaz n inflorescene dense, vizibile de la distan. Pentru obinerea preparatelor medicinale din coada-oricelului, majoritatea autorilor recomand folosirea florilor Flos Millefolii ;
Planta are un gust amar i miros aromatic caracteristic. Substane active Planta i n special florile conin uleiul volatil care include azulene camazulen , camfor, alfa i beta pinen, borneol, eugenol, sabinen, limonen i altele. Planta mai conine taninuri, flavonoizi, principii amare, glucide, proteine, sitosterol, substane minerale. Aciune, proprieti Coada-oricelului are proprieti stomahice, astringente, tonice amare, antiinflamatoare, cicatrizante, antiseptice, antispastice, calmante.

Una dintre azulene, care pare a fi aceeai substan cu matricarina identificat n mueel, are efecte antispastice asupra musculaturii netede a tubului digestiv. Camazulena, camforul, eugenolul, cvercitina i diverse alte substane au un efect sinergic care contribuie la diminuarea inflamaiei i calmarea durerii. Terpineolul, taninurile i cineolul exercit efecte antiseptice.
Indicaii terapeutice Coada-oricelului este ntrebuinat datorit efectelor ei benefice n afeciunile digestive, enterite, enterocolite, n colicile abdominale, n bolile diareice, n tratamentul hemoroizilor. Planta mai este recomandat n tratamentul afeciunilor din sfera genital la femei, n inflamaiile cronice ale anexelor precum i pentru calmarea durerilor menstruale, datorate spasmelor musculaturii uterine. Preparatele din coada-oricelului sunt deosebit de valoroase n vindecarea plgilor, inclusiv a arsurilor.
Preparare i administrare Pentru administrare intern, infuzia din coada-oricelului se prepar din 2 linguri de flori la 2 cni de ap.

Se va bea toat cantitatea n mai multe reprize, pe parcursul zilei respective. Pentru uz extern plgi, arsuri, eczeme, hemoroizi , se pot aplica pansamente mbibate cu o infuzie obinut din 2 linguri de flori la 1 can de ap. Intr n compoziia ceaiului antiastmatic, anticolitic, contra colicilor, gastric, hepatic nr.
Diverse n unele zone, frunzele tinere se folosesc n alimentaie ca ingredient n salate, supe de verdeuri sau drept condiment la prepararea chiftelelor de cartofi. Denumirea latin, Achillea milefolium, ne aduce aminte de Ahile, a crui ran sngernd, spune legenda, a fost oblojit de tovarul su de lupt chiar cu frunzele mrunte ale acestei plante. Dac ar fi avut la ndemn acelai leac i atunci cnd a fost rnit n punctul su vulnerabil, probabil c ar fi supravieuit rzboiului descris de Homer.
Mai trziu, ostaii romani au fost nvai de medicul Dioscorides s i trateze rnile cu aceeai iarb de leac.

De fapt, pn n zilele noastre, coada-oricelului, este folosit pentru proprietile ei vulnerare. Planta are un miros neplcut, n schimb, fructele, de form aproximativ sferic, cu diametru de mm au culoare aurie i prezint un gust i o arom plcute, caracteristice. Substane active Planta conine ulei volatil reprezentat de linalool, pinen, geraniol, borneol, terpineol, citronelol, carvon, camfor. Fructele mai conin acizi grai acid petroselinic i alii , substane proteice, aminoacizi, sitosteroli, tocoferoli, cumarine, acid cafeic i clorogenic. Aciune, proprieti Preparatele din coriandru au aciune carminativ, spasmolitic, bactericid, stomahic. Indicaii terapeutice Coriandrul este utilizat n fitoterapie n caz de tulburri digestive, dispepsii, meteorism abdominal, anorexie, afeciuni hepatobiliare, parazitoze intestinale.
Preparare i administrare Infuzia se prepar din 1 linguri de fructe la 1 can cu ap.

Incursiune Fitoterapie DR Valentin Nădășan

See what’s new with book lending Iarba-mâţei prostata the Internet Iarba-mâţei prostata. Internet Archive logo A line drawing of the Internet Archive headquarters building façade. Search icon An illustration of a magnifying glass. User icon An illustration of a person’s head and chest. Sign up Log in. Web icon An illustration of a computer application Iarba-mâţei prostata Wayback Machine Texts icon An illustration of an open book. Books Video icon An illustration of two cells of a film strip. Video Audio icon An illustration of an audio speaker. Audio Software icon An illustration of a 3. Software Images icon An illustration of two photographs. Images Donate icon An illustration of a heart shape Donate Ellipses icon An illustration of text ellipses. Peter J. MOSJCO Această t:l eaLc numita Iarba-mâţei prostata iui Iarba-mâţei prostata Cel care supravieţuieşte acea Lei zile şi ajunge acasă în siguranţă, Va umbla pe vârful picioarelor atunci când această zi este pomenită, so va însufleţi!

Mai curatul ea arc scopul de a oferi informaţi t care să-l ajute pe cititor să coopereze cu? I cu din domeniul sanitar, între încercare comună oc optimizare a sănătăţii.

Homeopatia astrologică – Inedit şi esenţial (II)

Si a infulecat trei ore, cat am stat de vorba, toate ierburile si salatele din lume. La final a cerut Isrba-mâţei Iarba-mâţei prostata de soia si a certat chelerul ca nu Iarba-mâţei prostata. Amicul meu mi s-a parut mult mai lipsit de energie decat cu ani in urma. Lesinat si irascibil. M-a ingrijorat. Am inceput sa ma Iarba-mâţei prostata. Sute de articole cu Olivia Steer explicand cat de extranemaipomenita si mirifica e lumea raw veganilor: Raiul Rawveganland.

Dar si cateva articole stiintifice, ignorate de locuitorii acestui Rai. Le-am citit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?