Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10

10/21/ · The divisions of Gleason score 3+4=7 from 4+3=7 (J Clin Oncol 😉 and of 8 from , which had often been bundled together for prognostic and research purposes, are supported by studies showing significantly different outcomes (World J Urol ;, J Urol ;); the percentage of grade 4 or 5, when heterogeneous grades. Risc inalt de recidiva(T3a sau scor Gleasson 8/grad Gleason grup 4 sau scor Gleason / grad Gleason grup 5 sau PSA >20 ng/ml) Pacientii cu factori multipli adversi pot fi comutati la categoria de, Pe tatal meu, la operat de prostata, a sp doctorul ca daca mai statea putin i se varsa urina in prostatita.adonisfarm.ro atat stiu, ca a fost operat de prostata, dupa operatie, a primit si rezultatul de la biopsie(de la ce a scos de acolo).Pe rezultatele de la biopsie asa a scris:Adenocarcinom de prostata, grad ||| de diferentiere, Scor Gleason:4+3=prostatita.adonisfarm.ro prostatita.adonisfarm.ro metastaze nu a spus nimic nu stiu ce sa mai.

Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10

Timpul de dublare tinde să se accelereze pe măsura creșterii tumorii și devine mai agresiva. Produsele radiofarmaceutice dezvoltate pentru tratamentul metastazelor osoase dureroase cel mai frecvent utilizate pentru cancerul de prostată includ strontiu 89Sr sau samariu Sm. Gradul histologic reprezintă aprecierea calitativă a gradului de diferenţiere a tumorii, exprimată prin comparaţia celularităţii tumorii cu cea a ţesutului normal de origine. Cresterea numai a PSA nu defineste esecul terapiei cu docetaxel. Riscul crescut la asiaticii care au migrat în Statele Unite sugerează importanța Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10 de mediu, în special dieta. There was no consensus as to how to grade this particular histologic variant in the ISUP grading conference. Questions about cancer? In continuare este indicat un workup suplimentar la pacientii care sunt candidati pentru terapia locală.

HOXB13 este o genă a factorului de transcripție homebox care este importantă în dezvoltarea prostatei. Ambele presupun monitorizarea la fiecare șase prostatif dar protatic activă poate implica biopsii de prostata de supraveghere. Gleason grade 4.

Cancerul Prostatei | Centru Oncologie Severin

Nu a fost nici diferenta în OS sau supravietuirea fără boală la 3 ani Pacientii care au primit crioablatie au raportat o functie sexuala mai proasta. Radiu nu trebuie administrat în asociere cu glasdn cum ar fi docetaxel in afara unui studiu clinic. Nu există ghiduri cu privire la frecventa de testare a vitaminei D, dar vitamina D poate fi măsurata când se scaneaza cu DEXA. In most prostates there is one or two dominant nodules. Entirely Gleason 4 cancer Explanation: The tumor consists entirely of ragged and fused glands. Prin urmare, utilizarea sa la acesti pacienti este o recomandare Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10 2A.

Donald Gleason Cancer Chemother Rep ; devised grades of 1 – 5, based on glandular architecture and microscopic appearance using a 4X – 10X objective eyepiece, that were shown to predict outcome in prostate cancer.

Hum Pathol ; ; benign histologic changes chronic inflammation, acute inflammation, atrophy should be reported in high suspicion lesions PI-RADS 4 and 5 that are negative for cancer consensus. Microscopic histologic description. Microscopic histologic images.
Contributed by Kenneth A. Gleason grade 3. Gleason grade 4. Gleason grade 5. Sample pathology report. Board review style question 1. Board review style answer 1. Gleason grades 1 and 2 are discontinued. Grade Group 1 is the least aggressive and Grade Group 5 is the most aggressive. It can be difficult to understand what the Gleason score and Grade Group means in your situation.

Ask your doctor or specialist nurse if you have any questions about this. The Gleason score and Grade Groups are important factors that can help your doctor recommend if you need treatment and the type of treatment you need. Other factors include: Another important factor is your own preference about the treatments available and their side effects. Doctors may use these factors to work out your prognosis.
This means your likelihood of coming to harm from the cancer if you do or do not have treatment. They balance this against your overall risk of coming to harm from other illnesses. About Cancer generously supported by Dangoor Education since Questions about cancer? Cancerul de prostata. Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer noncutanat la bărbați.

Deși cancerul de prostată poate fi un cancer în creștere lentă, mii de oameni mor de boală în fiecare an. Aceasta este a doua cauză de deces prin cancer la barbati. Variația marcată a incidentei cancerului de prostată în rândul populațiilor din diferite părți ale lumii sugerează implicarea factorilor genetici. Există și predispoziție familială. Factorii de mediu, în special dieta, sunt de asemenea importanți.
În prezent, majoritatea cancerelor de prostată sunt identificate la pacienții care sunt asimptomatici. Diagnosticul în astfel de cazuri se bazează pe anomalii al antigenului specific prostatic PSA sau la examinarea rectală digitala DRE. Screeningul pentru cancerul de prostată este un subiect controversat, în mare parte din cauza rezultatelor conflictuale din studiile prospective, randomizate.

Educația cu privire la riscuri și beneficii este importantă pentru a ajuta oamenii să ia decizii informate cu privire la screening și, în cazul celor diagnosticați cu cancer de prostată, diferitele opțiuni de tratament. Prostata se află sub vezica urinară și cuprinde uretra prostatică. Este înconjurata de o capsulă și este separata de rect, printr-un strat fascial denumit aponevroza Denonvilliers.
Artera vezicală inferioară, derivată din artera iliacă internă, furnizează sânge la baza vezicii urinare și a prostatei. Ramurile capsulare ale arterei vezicale inferioare ajută la identificarea plexului pelvin rezultat din rădăcinile nervoase S și T Legătura neurovasculară se află pe ambele părți ale prostatei pe rect. Este derivată din plexul pelvin și este importantă pentru funcția erectilă. Cancerul de prostată se dezvoltă atunci când rata de diviziune celulară și de moarte celulară nu mai sunt egale, ducând la creșterea tumorala necontrolata.

Dupa evenimentul inițial de transformare, mutații suplimentare la nivelul multor gene, incluzand genele pentru proteina p53 și retinoblastom, pot duce la progresia tumorii și la metastazare. Cele câteva cazuri care au morfologie neuroendocrină se crede că apar din celulele stem neuroendocrine prezente în mod normal în prostată sau din diferențiere aberanta în timpul transformării celulelor.
În multe cazuri, carcinoamele de prostată cu diferențiere scuamoasă apar după radioterapie sau tratament hormonal. Majoritatea cancerelor de prostată sunt multifocale, cu implicarea sincronă a mai multor zone ale prostatei, care se pot datora tumorilor clonale și nonclonale. Când aceste tipuri de cancer sunt invazive la nivel local, tumorile zonei de tranziție se extind la gâtul vezicii urinare, în timp ce tumorile zonei periferice se extind la canalele ejaculatorii și la veziculele seminale.
Penetrarea prin capsula prostatică și de-a lungul spațiilor perineurale sau vasculare are loc relativ târziu. Mecanismul metastazelor la distanta este slab înțeleasă.

Cancerul disemineaza mai devreme la os, adesea fără limfadenopatie semnificativă. Teoria mecanică atribuie metastazarea prin diseminarea directă prin spatiile limfatice și venoase în coloana lombară inferioară. Plămânii, ficatul și metastazele suprarenale au fost, de asemenea, documentate. Factorii de creștere specifici tisulari și matricele extracelulare sunt exemple posibile. Timpul de dublare în boala în stadiu incipient este variabil. În majoritatea cazurilor, timpul de dublare este mai mare de 4 ani. Doar un procent mic de cancere de prostată se dublează în mai puțin de 2 ani.
Timpul de dublare tinde să se accelereze pe măsura creșterii tumorii și devine mai agresiva. Tumorile mai mari au de obicei un grad Gleason mai mare și un timp de dublare mai rapid. Istoricul natural al bolii localizate clinic variază, cu tumori de grad inferior având un curs mai indolent, iar unele leziuni de grad înalt progresând la boala metastatică cu o rapiditate relativă.

Având în vedere progresia tipic lentă a bolii localizate, mai multe studii au examinat strategia de supraveghere activă în grupurile selectate de pacienți. La nivel internațional, incidența cancerului de prostată variază foarte mult, cele mai mari rate fiind în America de Nord, Australia și Europa de Nord și Centrală, iar cele mai scăzute rate fiind în sud-estul și sud-centrul Asiei și în nordul Africii. În Statele Unite, cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer noncutanat la bărbați. Se estimeaza ca unul din sase barbati albi si unul din cinci barbati afro-americani vor fi diagnosticati cu cancer de prostata in decursul vietii lor, cu probabilitatea de a creste odata cu varsta.

Societatea Americană de Cancer estimează că Cancerul de prostată este rar diagnosticat la bărbații cu vârsta sub 40 de ani și este ma puțin frecvent la bărbații cu vârsta sub 50 de ani. Între și , rata incidenței cancerului de prostată a crescut dramatic în Statele Unite, probabil din cauza unor diagnostice anterioare la bărbații asimptomatici, ca urmare a utilizării crescute a testelor PSA serice. În plus, incidența bolii limitata la organ la diagnostic a crescut datorită testelor PSA și examinării rectale digitale standard.
Din , ratele de incidență au scăzut semnificativ, scăzând de la aproape la de populație în la mai puțin de la de populație în Rata prevalenței cancerului de prostată rămâne semnificativ mai mare la bărbații afro-americani decât la bărbații albi, în timp ce prevalența la bărbații hispanici este similară cu cea a bărbaților albi. Prevalența la bărbații de origine asiatică este mai scăzută decât la albi.

Deși rata mortalității continuă să scadă în rândul bărbaților albi și afro-americani, ratele de mortalitate la bărbații afro-americani rămân de două ori mai mari decât în orice alt grup rasial. Barbatii hispanici și bărbații afro-americani prezintă o boală mai avansată. Mai mult, dovezile arată că 5-alfa reductaza poate fi mai activă la afro-americani decât la albi, ceea ce înseamnă că diferențele hormonale pot juca un rol. Cu toate acestea, contribuția independentă a rasei este dificil de izolat de efectele accesului la îngrijiri medicale, venit, educație și statusul de asigurare. Barbatii afroamercani au cea mai mare incidenta a cancerului de prostata. In plus in SUA rata decesului prin cancer de prostata este de 2 ori mai mare la afroamericani comparativ cu barbatii albi.
Incidenta cancerului de prostata este de 1,8 mai mare la barbatii negrii comparativ cu barbatii albi.

De exemplu, riscul de apariție al cancerului de prostată este deosebit de ridicat în rândul populației cu origine in Africa sub-sahariană, în timp ce riscul tinde să fie scăzut în multe populații asiatice. Riscul crescut la asiaticii care au migrat în Statele Unite sugerează importanța factorilor de mediu, în special dieta. Există și o predispoziție familială. Cancerul de prostată este găsit, de asemenea, în timpul autopsiilor efectuate la bărbați decedati din alte cauze.
Rata acestui cancer latent sau constatat la autopsie este mult mai mare decât cea a cancerului clinic. Interesant, prevalența formei latente sau de autopsie a bolii este similară la nivel mondial. Împreună cu studiile privind migrația, acest lucru sugerează că factorii de mediu joacă un rol de promovare semnificativ în dezvoltarea unui cancer clinic dintr-un precursor latent. Sansa de a face cancer de prostata creste rapid dupa 50 de ani. Un tata sau frate cu cancer de prostata dubleaza riscul pacientului de a face cancer de prostata.

Riscul este mai mare pentru barbatii cu cateva rude apropiate afectate de cancer prostatic, in special daca rudele erau tinere cind au fost depistate cu cancer. Un individ care are doua rude de gradul I cu cancer de prostata, are o crestere de 9 ori mai mare in riscul pe viata de a face cancer prostatic. Studiile efectuate la diferite populații au identificat câteva variante în regiunea 8q24 de pe cromozomul 8, care sunt asociate cu risc crescut de apariție a cancerului de prostată. Modificări genice pe cromozomul 1, cromozomul 17 și cromozomul X au fost găsite la unii pacienți cu antecedente familiale de cancer de prostată. Gena HPC1 cancerul de prostată ereditar 1 și gena PCAP predispozant pentru cancerul prostatic se află pe cromozomul 1, în timp ce gena cancerului uman de prostată se află pe cromozomul X.
Barbatii cu antecedente familiale de cancer de prostata au un risc mai mare de a dezvolta cancer de prostata si de asemenea, este probabil sa apara cu ani mai devreme. Mai multe rapoarte au sugerat un risc familial comun moștenit sau de mediu pentru cancerul de prostată și de sân.

Mutațiile BRCA-2 cresc riscul pentru cancerul de prostată, care este mai agresiv și se dezvoltă la o vârstă mai mică. Un studiu a constatat că mutațiile germline în gena HOXB13 pot fi un factor de risc pentru cancerul de prostată. HOXB13 este o genă a factorului de transcripție homebox care este importantă în dezvoltarea prostatei. Varianta G84E a acestei gene, desi este rară, este semnificativ mai frecventă la bărbații cu cancer de prostată familial cu debut precoce decât la cei cu cancer de prostată non-familial cu debut tardiv.
S-a constatat că bărbații cu sindrom Lynch au un risc crescut de două ori mai mare de cancer de prostată în comparație cu populația generală. Vârsta medie la diagnostic a fost de 65 de ani. Dieta poate juca un rol in dezvoltarea cancerului de prostata. Studiile epidemiologice au sugerat o varietate de factori alimentari care pot fi asociați cu boala, în special a aportului de grăsimi și a obezității.

O dieta bogata in grasimi poate juca un rol in aparitia cancerului de prostata. Studiile au demonstrat factori de risc ai dietei diferiti pentru incidenta si pentru progresia cancerului de prostata. Rasa afro-americana, istoric familial pozitiv, consum scazut de rosii, consum crescut de acid alfa-linoleic se asociaza cu o incidenta crescuta de cancer de prostata.
Greutatea, indexul de masa musculara, activitatea fizica scazuta, fumatul, consum scazut de suc de rosii, aport crescut crescut de calciu si acid alfa linoleic, rasa afro-americana si istoric familial pozitiv s-a asociat cu faze avansate de cancer de prostata. Cauzele hormonale ale cancerului de prostată au fost, de asemenea, postulate. Ablatia androgenica cauzează o regresie a cancerului de prostată. În plus, ca dovadă indirectă a cauzelor hormonale, eunucii nu dezvoltă adenocarcinom prostatic. Un studiu amplu care a comparat pacienții cu cancer de prostată cu martori nu au constatat diferențe semnificative în nivelurile de testosteron, dihidrotestosteron, prolactină, hormon de stimulare a foliculului sau estronă.

Modificările recunoscute încep cu proliferarea celulelor din glande, numite PIN neoplazie intraepiteliala prostatica , adesea găsite adiacent zonelor de atrofie inflamatorie proliferativa. PIN este definită prin prezenta celulelelor epiteliale citologic atipice sau displazice din cadrul acinilor cu aspect arhitectural benign si este subdivizata in PIN cu grad scazut si PIN cu grad inalt. Numai PIN de grad înalt este considerat un precursor pentru unele carcinoame invazive. Pentru că PIN de grad inalt se dezvoltă în mod preferential în zona periferică a prostatei, din care provin cele mai multe tipuri de cancer, ea PIN precede dezvoltarea cancerului cu 10 ani sau mai mult si prostata cu zone extinse de PIN cu grad înalt tinde să aibă tumori multifocale.
Prin pierderea ulterioară a stratului bazocelular înconjurător al glandelor prostatice si dezvoltarea morfologiei celulare anaplazice cu pleomorphism nuclear si nucleoli proeminenti, tumora invadează membrana bazala, se extinde la nivel local si începe să metastazeze.

Nu toate leziunile progreseaza la cancer de prostată invaziv pe perioada duratei de viată a gazdei. Focare mici de acini atipici care expun unele, dar nu toate caracteristicile diagnostice de adenocarcinom sunt denumite proliferari mici acinare atipice ASAP , un predictor semnificativ al cancerului invaziv la biopsiile ulterioare ale prostatei.
Termenul PIN devine din ce în ce mai puțin utilizat în favoarea proliferării acinare mici atipice ASAP , care este proliferarea de acini mici, de obicei, cu caracteristici care sugerează, dar nu sunt diagnostice de cancer. Există un continuum de la epiteliul prostatic normal până la carcinomul invaziv. Leziunile precursorilor pana la carcinom pot include neoplazia intraepitelială prostatică PIN și proliferarea acinară mică atipică ASAP. Studiile clinice au sugerat că PIN-ul precede un carcinom cu cel puțin 10 ani. Acest concept este mai puțin acceptat în era modernă. Repetarea biopsiilor este recomandată în astfel de cazuri în decurs de luni.

Preventia Desi cauzele cancerului de prostata nu sunt complet intelese, cercetatorii au gasit cativa factori care cresc riscul de aparitie al bolii.
Unii factori de risc precum varsta, rasa si istoricul familial nu pot fi controlati, dar altii precum dieta saraca in acizi grasi saturati si carne rosie, dieta bogata in fructe si legume si cereale integrale poate reduce riscul pentru aparitia acestui tip de cancer la barbati. Rolul dietei si exercitiilor fizice în prevenirea cancerului de prostata. Este rezonabil să se recomande o dieta saraca in grasimi, exercitii fizice regulate si mentinerea unui BMI normal cu un efect modest în reducerea riscului de a dezvolta cancer de prostata.
Mai multe dovezi sugerează că ar putea exista unele beneficii pentru astfel de modificari ale stilului de viata dupa ce diagnosticul de cancer de prostată este stabilit.

Finasteride, un inhibitor competitiv al 5α-reductază 5αRI tip II, care blocheaza conversia testosteronului în dihidrotestosteron DHT în interiorul celulelor prostatice, este un medicament sigur si eficient, care reduce dimensiunea prostatei si ameliorează simptomatologia vezicala la barbatii cu hiperplazia benigna de prostata BPH.
Prin urmare, era logic de a testa ipoteza ca finasteride, sau un alt 5αRI, ar putea preveni cancerul de prostata. Un studiu similar a fost efectuat cu dutasterida, o moleculă care blochează nu numai D1, ci și receptorii D2 din prostată. FDA a concluzionat că compromisul pentru utilizarea 5αRI la bărbati sănătosi, asimptomatici ar fi aparitia unui cancer de grad înalt suplimentar pentru fiecare trei sau patru tipuri de cancer cu grad scazut cu potential clinic incert prevenite si nu a recomandat aprobarea acestui medicament pentru chemopreventia cancerului de prostata.
Posibil din acest motiv, când conceptul de chemopreventie a cancerului de prostată prin 5-alfa reductaza a fost adus în fața FDA în , FDA nu a aprobat medicamentele pentru această indicație.

La 9 iunie , FDA a anunțat revizuirea informațiilor de prescriere pentru inhibitorii 5-alfa reductazei pentru a include un avertisment referitor la o incidență crescută a cancerului de prostată de grad înalt la bărbații care au luat dutasteridă sau finasteridă comparativ cu placebo. Au fost dezvoltate modele care combină stadiul clinic determinat de constatările DRE , scorul Gleason și nivelul PSA, în încercarea de a anticipa mai bine ce bărbați au cancer limitat la organ, spre deosebire de cei care pot avea extensie locală.
În plus, aceste modele pot fi utilizate pentru a prezice timpul până la recidiva biochimica și timpul până la dezvoltarea bolii metastatice clinice la pacienții cu nivel PSA in creștere. Tabelele Partin , actualizate de experții de la Johns Hopkins în ianuarie , reprezintă o altă nomogramă pentru estimarea diseminarii și prognosticului cancerului de prostată.

Tabelele actualizate arată că anumite categorii de bărbați care anterior nu erau considerați a avea un prognostic bun de exemplu cei cu scor Gleason 8 de fapt, pot fi vindecati cu o intervenție chirurgicală.
Evaluarea riscului pentru cancerul de prostată CAPRA se calculează pornind de la nivelul PSA, scorul Gleason, procentul esantioanelor de biopsie pozitive pentru cancer, stadiul clinic al tumorii și vârsta pacientului la diagnosticare. Scorul CAPRA s-a dovedit a fi corect pentru prezicerea metastazelor, a mortalității specifice cancerului și a mortalității de toate cauzele. Informațiile necesare includ vârsta, scorul PSA, etnia, istoricul familial, constatările DRE pozitive sau negative și rezultatele bioptice anterioare pozitive sau negative. După ce aceste valori sunt introduse, calculatorul prezice șansele pentru cancer de prostata, cancer de prostată de grad scazut și de grad înalt.

Intenția este de a ajuta la luarea deciziilor privind tratamentul. În cazuri rare, tumora are o morfologie neuroendocrină; in astfel de cazuri se crede că neoplasmul a apărut din celulele stem neuroendocrine care sunt prezente în mod normal în prostată sau din diferențierea aberanta în timpul transformării celulelor. Deși schimbarea arhitecturii glandulare reprezentată de scorul Gleason este în prezent cel mai utilizat parametru histologic, aceasta nu este singura schimbare histologică care poate fi observată în cazurile de cancer de prostată.
Într-adevăr, se pot observa schimbări notabile în morfologia celulară și nucleară, ploidia ADN, diferențierea neuroendocrină și vascularitatea și pot avea semnificație prognostică. Arhitectura glandei rămâne normală, însă straturile epiteliale devin multistratificate și aglomerate. La nivel celular, nucleul devine mare, iar nucleoli sunt vizibili.

Termenul PIN devine din ce în ce mai puțin utilizat în favoarea proliferării acinare atipice ASAP , care este proliferarea de acini mici, de obicei, cu caracteristici care sugerează, dar nu sunt diagnostice de cancer. El deriva din celulele acinare ale prostatei. Carcinoamele tind sa fie multifocale si prezinta un tipar glandular heterogen de crestere maligna. Adenocarcinomul de prostata este gradat histologic conform sistemului Gleason, acordându-se punctele de la 1 la 5 pentru 2 tipuri histologice predominante din cancerul de prostata.
Cele 2 punctaje sunt adunate si determina scorul Gleason notat de 2 la Scorul Gleason: — reprezinta un adenocarcinom bine diferentiat, — 7 un adenocarcinom moderat diferentiat, — un adenocarcinom slab diferentiat. Carcinomul endometrioid. Acesta varianta este mai agresiva decât adenocarcinomul simplu.

Se asociaza cu metastaze si are un prognostic prost. Carcinomul cu celule în inel cu pecete are un prognostic prost. Comedocarcinomul aminteste adenocarcinomul slab diferentiat si are un prognostic prost. Carcinomul adenochistic 7. Markerii serici, fosfataza acida si PSA antigenul specific de prostata sunt normali. Carcinomul primar cu celule tranzitionale ale prostatei.
Nu raspunde la terapie hormonala, dar raspunde la chimioterapie 9. Limfom malign Metastaze în prostata de la alte cancere sunt rare : leucemia acuta limfoblastica, extensia de la un cancer rectal sau vezical. Sistemul de clasificare Gleason este utilizat pentru a ajuta la determinarea prognosticului în cancerul de prostată. Se bazează pe evaluarea histologică a probelor de biopsie tumorală.

Gradul Gleason se bazează pe gradul în care epiteliul are o structură normală glandulară. Gradul progresează de la mai puțin malign la mai malign. Un grad Gleason 1 indică un model aproape normal, iar gradul 5 indică absența oricărui model glandular. Această schemă de trăsături caracteristice histologice depinde în mare măsură de calitățile și experiența patologului și este supusă unui anumit grad de variație individuală. Modelul predominant și cel de-al doilea model cel mai des întâlnit, sunt clasificate de la 1 la 5. Suma acestor două clase este denumită scorul Gleason. Punctajul bazat pe cele două modele cele mai comune este o încercare de a influența heterogenitatea considerabilă în cazurile de cancer de prostată.
În plus, s-a constatat că această metodă de notare este superioară pentru prezicerea rezultatelor bolii, comparativ cu utilizarea doar a claselor individuale.

Pentru adenocarcinoame, gradul de diferentiere are o semnificatie prognostica si anatomopatologii judeca specimenele de biopsie, utilizând sistemul de gradare Gleason, care evaluează detaliile arhitecturale ale glandelor maligne sub microscop cu magnificare scazuta spre medie.
Cinci modele distincte de crestere de la bine diferentiat la slab diferentiat au fost initial descrise de Gleason folosind o scală de la 1 la 5. Tumorile cu modelul patern 1 au fost considerate cele mai diferentiate, cu formare glandulara discreta, în timp ce modelul 5 de leziuni a fost cel mai nediferentiat cu celule dezorganizate, libere si disparitia completă a arhitecturii glandulare.
Cancerul de prostata are tendinta de a fi heterogen, cu două sau trei modele paternuri ce pot sa apara într-o prostată. În cazul în care sunt vazute trei modele Gleason într-o singură biopsie, abordarea acceptată este de a desemna cea mai mare zona ca paternul primar si gradul cel mai inalt ca patern secundar pentru a ajunge la scorul Gleason.

Sistemul de gradare Gleason este, de asemenea, folosit pentru a aloca grading Gleason specimenelor dupa prostatectomie radicala RP , cu unele modificări. Atunci când patologul inspectează toate zonele de cancer la nivelul prostatei, nu este neobisnuit să se identifice mai mult de două modele Gleason. Evaluările scorurilor Gleason s-au schimbat considerabil în ultimii ani. S-a observat rareori scorul , în timp ce Gleason 7 este raportat mai des. Predomina lipsa glandelor si o componenta mai mică de glande bine formate.

Diagnosticul în astfel de cazuri se bazează pe anomaliile antigenului specific prostatic PSA sau pe constatările privind examenul digital rectal tuseu rectal.
În plus, cancerul de prostată poate fi o constatare patologică incidentală atunci când țesutul este îndepărtat în timpul rezecției transuretrale pentru a trata simptomele obstructive din hiperplazia benignă de prostată. În epoca pre-PSA, pacienții cu cancer de prostată prezentau frecvent simptome care includeau acuze urinare sau retentie urinara, dureri lombare și hematurie.
În prezent, cu screeningul PSA, cele mai multe tipuri de cancer de prostată sunt diagnosticate într-o etapă asimptomatică. Atunci când apar simptome, pot fi cauzate și de alte boli in afara cancerului de prostată. De exemplu, polakiurie urinarea frecventa , mictiune imperioasa și scăderea fluxului de urină sunt adesea secundare hiperplaziei benigne de prostată. Cancerul avansat de prostată rezulta din orice combinație de diseminare locală limfatică, hematogenă sau contiguă.

Evenimentele scheletale sunt deosebit de frecvente, deoarece cancerul de prostată are o predilecție puternică pentru metastazare la nivelul osului. Simptomele uremice pot apărea din cauza obstrucției ureterale cauzate de creșterea locala prostatică sau de adenopatia retroperitoneală secundară metastazei ganglionare.
Examinarea fizică nu poate distinge în mod fiabil boala benigna de prostata de cancerul de prostata. În consecință, este necesară o biopsie pentru a stabili un diagnostic. Din păcate, se produc adesea rezultate false-negative, astfel încât biopsiile multiple ar putea fi necesare. În cazul în care se suspectează cancer, determinarea dacă boala este localizată sau extinsa în afara capsulei este importantă pentru planificarea tratamentului.
Disparitia santului lateral sau implicarea veziculei seminale indică adesea boala avansată la nivel local. Trebuie efectuată o examinare neurologică, incluzând determinarea tonusului sfincterului anal extern , pentru a ajuta la detectarea compresiunii posibile a măduvei spinării.

Constatările, cum ar fi parestezii sau epuizarea, sunt totuși neobișnuite. Majoritatea cancerelor incipiente nu determina niciun simptom, dar unele semne incipiente pot fi urinarea frecventa, in special noaptea, singe in urina, dificultate la inceperea urinarii sau inabilitatea de a urina si urinare slaba sau dureroasa. Ulterior apar semne de boala avansata: polakiurie cu nicturie, tenesme vezicale, jet urinar slab, hematurie terminala.
Rar adenopatii inghinale cu edeme bilaterale ale membrelor, dureri osoase datorita metastazelor. DRE este dependent de examinator, iar examinările în serie în timp sunt cele mai bune. Un nodul prostatic este suspect pentru malignitate și justifică evaluarea. În plus, constatările, cum ar fi asimetria, diferența în textura și consistenta scazuta, sunt indicii importante și ar trebui să fie luati în considerare împreună cu nivelul PSA. Modificarea consistentei prostatei în timp sugerează, de asemenea, necesitatea unei biopsii. Chisturile sau litiaza nu pot fi diferențiate cu precizie de cancer numai pe baza constatărilor DRE.

Prin urmare, se menține un indice ridicat de suspiciune pentru tulburările noncanceroase dacă rezultatele DRE sunt anormale.
În cazul detectării cancerului, descoperirile DRE formează baza stadiului clinic al tumorii primare adică stadiul tumorii [T] în sistemul de stadializare TNM. În practica actuală, majoritatea pacienților diagnosticați cu cancer de prostată au rezultate normale ale DRE, dar au rezultate anormale ale PSA. Sindroame paraneoplazice: 1. Fibrinoliza sistemica 2. Anomalii neuromusculare. Markeri tumorali 1. Valorile serice ale PSA nu sunt modificate de tuseul rectal asa ca analiza PSA poate fi efectuata înainte si dupa tuseul rectal. PSA poate fi utilizata în monitorizarea raspunsului terapeutic. Cresterea PSA poate precede recidiva. Dupa tratamentul chirurgical o scadere marcata a nivelului PSA confirma înlaturarea cancerului. Nivelul PSA se coreleaza cu volumul tumoral.

Exista cresteri ale fosfatazei acide dupa tuseul rectal asa încât recoltarea ei se face înaintea tuseului rectal sau la saptamâni dupa efectuarea acesteia.
Ecografia transrectală TRUS a fost asociată cu o rată ridicată de rezultate fals pozitive, făcând-o inadecvată ca instrument de screening, deși are un rol stabilit în direcționarea biopsiilor prostatice. Screening-ul pentru cancerul de prostată este un subiect controversat. Screening-ul oferă posibilitatea de a găsi forme de cancer intr-un stadiu mai curabil.
Cu toate acestea, având în vedere istoria variabila a cancerului de prostată — unele cazuri progresând agresiv, dar multe fiind indolente și avand puțină amenințare de morbiditate sau mortalitate semnificativă — și absența unei metode reproductibile de identificare a pacienților la care boala va progresa rapid în absența tratamentului, screening-ul inevitabil duce la un anumit grad de supra-tratament.
Mulți medici au susținut că intervenția timpurie pentru cancerul de prostată nu oferă un avantaj măsurabil de supraviețuire.

Trialul intervenție prostatica versus observatie PIVOT care a randomizat bărbații cu cancer de prostată localizat la o supraveghere vigilentă sau prostatectomie radicală, nu a găsit nici o diferență semnificativă nici in mortalitate generala si nici in mortalitatea prin cancerul de prostată între cele două grupuri dupa o urmarire de cel puțin 12 ani. Cu toate acestea, este necesară o monitorizare mai lungă pentru a trage concluzii definitive. Indicațiile pentru screening sunt controversate. Avocații screeningului consideră că depistarea precoce este crucială pentru găsirea unei boli limitate la organ și pentru reducerea probabilității mortalității. Atunci când simptomele se dezvoltă sau când rezultatele DRE devin pozitive, cele mai multe cazuri au avansat deja dincolo de boala limitata la organ.
Cei care nu promovează screening-ul sunt îngrijorati că screening-ul va detecta cancere care nu sunt semnificative din punct de vedere biologic adică la pacienții care vor muri cu cancer de prostată mai degrabă decât de la acesta și supun pacienții riscurilor de intervenție inutilă.

Societatea Americana de Cancer ACS recomanda ca barbatii asimptomatici cu o speranta de viata de cel putin 10 ani sa ia o decizie informata impreuna cu furnizorul lui de sanatate dupa primirea informatiilor cu privire la incertitudinile, riscurile si beneficiile screening-ului evaluarii PSA. Vârsta recomandată la care bărbații ar trebui să primească aceste informații variază în funcție de riscul de cancer de prostată, după cum urmează: Bărbații care decid să fie examinați ar trebui să fie testați cu un test PSA.
Un DRE poate fi făcut, de asemenea, ca parte a screening-ului. Dacă screeningul nu detectează cancer, timpul dintre retestarile ulterioare depinde de rezultatele PSA, după cum urmează: NCCN notează importanța identificării cancerului de prostată agresiv, evitând în același timp detectarea bolii indolente. Pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 45 și 75 de ani, NCCN recomandă o discuție privind riscurile și beneficiile screening-ului, urmată de un PSA de bază și luarea în considerare a DRE, în special la bărbații cu un nivel PSA ridicat.

Considerațiile privind biopsia ghidata cu ultrasonografie transrectală TRUS ar trebui să țină cont de corelația dintre nivelul PSA și probabilitatea de a găsi cancer de prostată la biopsie, după cum urmează: Pentru întreruperea screening-ului, s-a descris următoarele trei strategii de reducere a supradiagnosticului la populația în vârstă:
În mai , AUA a lansat noi ghiduri care sprijină utilizarea de rutină a testului PSA la bărbații sănătoși cu vârsta cuprinsă între 55 și 69 de ani , care prezintă un risc mediu pentru cancerul de prostată și asimptomatici. AUA recomandă ca bărbații să-și consulte medicul cu privire la riscuri și beneficii înainte de a fi supuși testării PSA. Cercetatorii au descoperit ca, barbatii din aceste grupuri, este putin probabil sa dezvolte cancer de prostata cu risc ridicat sau sa moara de cancer de prostata.

Deși foarte puțini bărbați cu vârsta peste 75 de ani beneficiază de testarea PSA, un număr semnificativ din punct de vedere clinic pot dezvolta cancere agresive care prezintă risc semnificativ dacă nu sunt detectate înainte de a produce simptome.
După examinarea studiilor de screening inclusiv PLCO Cancer Screening Trial și ERSPC , USPSTF a concluzionat că screening-ul bazat pe PSA are ca rezultat o scădere mica sau deloc a mortalității specifice cancerului de prostată și că beneficiile unui astfel de screening nu depășesc potențiale capcane ale evaluării și tratamentului rezultat de exemplu, disfuncția erectilă asociată intervenției chirurgicale și incontinența urinară. În mod similar, în , Societatea Europeană de Oncologie Medicală ESMO nu a recomandat screeningul PSA pentru cancerul de prostată, pe motiv că reduce mortalitatea cancerului de prostată pe seama supradiagnosticului și supratratamentuluii.
ESMO nu recomanda, de asemenea, nici testarea cancerului de prostată la bărbații asimptomați cu vârsta peste 70 de ani.

Cu toate acestea, studiile ulterioare au arătat că nici un nivel PSA nu garantează absența cancerului de prostată. Pe masura ce nivelul PSA crește, la fel creste și riscul acestei boli. Viteza cresterii PSA este un concept important. Pentru a calcula viteza cresterii, ar trebui să se utilizeze cel puțin 3 măsurători consecutive, pe o perioadă de cel puțin luni. Următoarele cresteri PSA sunt suspecte pentru cancer: Cu toate acestea, un studiu al lui Vickers și alții din a pus sub semnul întrebării conceptul de viteză a cresterii PSA.
Cercetatorii au concluzionat ca viteza PSA a adaugat putin la precizia predictiva a nivelului PSA ridicat sau DRE pozitiv si ar creste in mod substantial numarul de barbati la care se recomanda biopsie. Aceasta controversa nu a fost rezolvata.

Măsurarea PSA legat și liber poate ajuta la diferențierea nivelurilor ușor crescute de PSA datorate cancerului, de nivelurile ridicate datorită hiperplaziei benigne de prostată. Procentul de PSA liber este cel mai util la bărbații cu glande foarte mari și la pacienții la care un rezultat al biopsiei a fost deja negativ. O practică obișnuită este oferirea unei perioade de timp pentru antibiotice și medicamente antiinflamatorii și apoi repetarea testului pentru a vedea dacă acest tratament scade nivelul PSA.
Cu toate acestea, nici un studiu bine realizat nu a stabilit valoarea acestei abordări. Biopsia prin ac a prostatei este indicată pentru diagnosticarea tisulara la pacienții care prezintă valori crescute ale PSA sau anomalii la DRE. TRUS permite, de asemenea, măsurarea volumului prostatei. Zonele hipoecogene la TRUS sunt în mod obișnuit asociate cu cancere, însă această constatare nu este suficient de specifică pentru diagnosticare.
Numărul de probe de biopsie care trebuiesc luate este dezbătut.

Standardul anterior a constat din 6 probe prelevate într-un model sextant. În biopsiile cu model extins se preleveaza 10 sau 12 probe.

Adenocarcinom prostatic grad ||| de diferentiere, Scor Gleason:4+3=7. | Forumul Medical ROmedic

Ca stadializarea oricărui neoplasm, stadializarea cancerului de prostată este importantă pentru estimarea prognosticului și alegerea terapiei potrivite. În determinarea stadiului clinic al tumorii se coroborează rezultatele de la examenul fizic, probe biologice, explorări imagistice şi biopsie. Există 2 scheme uzuale de stadializare pentru cancerul de prostată: sistemul TNM — care evaluează dimensiunile şi invazia tumorii, extensia la ganglionii limfatici loco-regionali şi metastazele la distanţă, şi sistemul Whitmore-Jewett. Sistemul TNM defineşte gradul de extensie anatomică a bolii neoplazice şi constă în 3 componente: T — extensia tumorii primare, N — gradul de invazie a ganglionilor limfatici loco-regionali, M — prezenţa sau absenţa metastazelor la distanţă. În funcţie de stadiul TNM, se alege strategia terapeutică, Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10 estimează prognosticul şi se evaluează răspunsul la tratament. Stadializarea TNM, fiind un sistem utilizat la nivel mondial, permite schimbul de informaţii între centrele de cercetare a bolilor neoplazice.

Cele care se dovedesc a fi bilaterale doar la biopsie şi care nu pot fi palpate în ambii lobi nu vor Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10 încadrate ca T2c. Gradul histologic reprezintă aprecierea calitativă a gradului de diferenţiere a tumorii, exprimată prin comparaţia celularităţii tumorii cu cea a ţesutului normal de origine. Astfel, deosebim 4 stadii: S-a observat că există grupuri de pacienţi cu diferite combinaţii de stadii TNM, dar cu acelaşi prognostic şi aceeaşi indicaţie terapeutică. De aceea, s-a implementat şi gruparea pe stadii: Stadiul I descrie un cancer descoperit incidental după o biopsie efectuată pentru un alt motiv hipertrofie benignă de prostatăcelulele tumorale sunt asemănătoare celulelor normale iar prostata este normală la palpare. În stadiul II tuşeul rectal poate evidenţia o formaţiune la nivelul prostatei. În stadiul III tumora s-a extins dincolo de capsula prostatei şi poate fi palpată la suprafaţa glandei.

Scorul Gleason

Stadiul clinic T trebuie să fie evaluat prin DRE. RMN-ul ofera o stadializare mai precisa a T si poate informa tehnica chirurgicala, atât în ceea ce priveste menajarea nervilor si excizia largă a zonelor Grup de grad prostatic scor glassn 5 5 10 extensie extra-prostatică potentiala. X Std. II B T2c. Clasificarea Dd Clasificarea Whitmore-Jewett împarte cancerul de prostată în 4 stadii, A-D, după cum urmează: stadiul A — tumora este prezentă, dar nu poate fi detectată clinic stadiul B — Tumora poate fi simțită la examenul scof, dar nu a diseminat în afara capsulei prostatice stadiul C — Tumoarea s-a extins prin capsula stadiul D — Tumora a diseminat în alte organe Clasificarea Whitmore-Jewett nu mai este utilizată pe scară largă, deoarece cancerul de prostată nu progresează neapărat într-o manieră secvențială. Cu toate acestea, s-a considerat că stratificarea suplimentară a stadiului D de către Crawford și Blumenstein a îmbunătățit clasificarea și înțelegerea unui subgrup de pacienți care au cancer de prostată insensibil la hormoni.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?