Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata

Iată principalele obiective ale îngrijirilor paliative: îndepărtarea durerii și a altor simptome și efecte adverse; asigurarea de suport emoţional şi spiritual; asigurarea suportului psihosocial; consiliere pentru pacienți şi familiile acestora; informare şi asigurarea accesului la date medicale. Obiectivele şi nevoile de îngrijire ale pacientei cu cancer tru a spori gradul de confort psihologic al pacientei şi nivelul ei de satisfacţie. Posibilitatea apariţiei unui al doilea cancer O altă problemă care necesită o abordare specială este legată de apariţia unui al doi-lea cancer. Femeile cu neo primar de sân au un risc. Pentru un pacient deja diagnosticat cu cancer la prostata, valori crescute ale PSA se coreleaza cu recidiva sau avansarea neoplaziei. De asemenea, exista o controversa in ceea ce priveste limitele valorilor sau semnificatia in screeningul pentru cancerul de prostata. Valori normale PSA: pana la 4 ng/ml Valoare de limita: ng/ml. 7/24/ · Adica un pacient cu cancer de prostata nu are problema “cancer de prostata”.

Are: dificultati in a elimina adecvat, are dificultati de a isi pastra postura adecvata, are dificultati in a dormi, are probleme in a comunica cu altii si probleme de imagine de sine etc.

Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata

Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata
Ce am inteles eu din procesul de nursing dupa 3 ani de zile de scoala? In evolutie, ulceratiile devin extensive, luand aspect de pavaj. Sa prezinte scaderi ale valorilor temperaturii corporale in 24 – 48 de ore. Totusi modificarea tranzitului intestinal poate lipsi multa vreme iar pe de alta parte multe persoane prezinta modificari de tranzit fara a avea un cancer colic. Forma infiltrativa apare cu lumenul stramtat circular, cu mucoasa intacta sau cu ulceratii superficiale. Studiile internationale sugereaza ca riscul cancerului de colon e legat in primul rand de variatiile dietetice Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata dezvoltarii economice. Dacä este de volum mai mare poate avea o zonä de ulceratie la nivelul varfului. Constipatia este caractenisticä cancerului de colon stang, persistenta sa obligind bolnavul sä foloseasca in permanenta laxative sau purgative.

Sa se satisfaca nevoia intr – o saptamana. Se va evita executarea examinänii la bolnavii cu insuficientá cardiaca sau cu infarct miocardic recent, datorita posibilitatii de aparitie a aritmiei.
persoana independentă Scor până la 14 nivel 1 pacient cu dependenţa moderată Scor de la 15 la 28 nivel 2 pacient cu dependenţă majoră Scor de la 29 la 42 nivel 3 pacient cu dependenţă totală Scor de la 43 la 56 nivel 4 Evaluarea nivelului/ scorului de dependenţă a pacientului foloseşte ca instrument de măsură pentru a ne orienta. Proiectul Plan de ingrijire al pacientului cu cancer bronhopulmonar – Medicina, pentru facultate, uploadat in Biblioteca RegieLive (ID#). Facebook Modalitati de contact. EDIŢIA A XVIII-A ALBA IULIA. prostatita.adonisfarm.ro CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE. ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ: EXPERIENŢE, DEZVOLTARE, PROFESIONALISM. 3 A a Conferință Națională de Îngrijiri Paliative, Alba Iulia, octombrie CUPRINS.

Sesiuni Plenare. Radioterapia preoperatorie a fost prima modalitate de aplicare a acestei terapii adjuvante in intentia de reconvertire a unor tumori voluminoase,considerate prostatita.adonisfarm.ro medie folosita a fost de gama administrandu-se zilnic cm de piele si sunt centrate de asa maniera incat sa includa sediu tumorii si al ganglionilor prostatita.adonisfarm.roentia operatorie se executa dupa un interval de saptamani de,

Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire) – lungul drum pana departe

Model Plan de Ingrijire Adenom de Prostata
Ce înseamnă acest lucru? Sa prezinte respiratie imbunatatita in 2 zile. Sa prezinte circulatie imbunatatita Plann sa se combata imobilitatea in termen de 7 – 14 zile. Pot fi utile şi pentru pacienţii care se confruntă cu depresie sau anxietate din cauza diagnosticului de cancer. Se pot evidentia irigografic urmatoarele modificari patologice: In cazurile in care studiile preoperatorii au fost inadecvate san nu au putut fi realizate, Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata intraoperatorie JOEdevine o metodä esentialä pentru identificarea leziunilor nepalpahile. A invata cum sa – ti pastrezi sanatatea.

Voi avea nevoie de îngrijiri paliative? Istoric de cancer de san si genital lafemeie. Se indica in supravegherea colectomizalilor si a polipilor.

Drepturi de autor: © All Rights Reserved. Indicator pentru conținut neadecvat. Descărcați acum. Titluri conexe. Carusel Înapoi Carusel Înainte. Plan de îngrijire al unui pacient cu infarct de miocard. Salt la pagina. Căutați în document.

Pacientul sa-si și a unui S-a trezit la recapete tonusul Asigur: un microclimate ora 3 pentru fizic si psihic în 24 microclimat favorabil favorabil ore somnului respectând somnului dorintele pacientului, ofer o cană cu ceai de tei seara cu 2 ore inainte de culcare Învaț pacientul: tehnici de relaxare A evita Anxietate cauzată de Pacientul să Comunic deschis cu Respect toate Recomand Georgiane Georgia.
Cortez Papa Bun. Lili Janet. Alina Ulmanu. Minea Daniel. Sienna LY. Marici Stefan.

După depistarea cancerului, mai ales a stadiilor avansate, e indicată explorarea opţiunilor de îngrijiri paliative. Tratamentele paliative sunt recomandate oricărei persoane cu cancer care se confruntă cu disconfort fizic sau emoţional. Ajută la reducerea simptomelor cancerului, care pot include durere, oboseală, greaţă şi constipaţie şi pot reduce efectele adverse cauzate de tratamenele anticancerigene. Unele tratamente paliative pot opri sau încetini dezvoltarea şi răspândirea cancerului.
Pot fi utile şi pentru pacienţii care se confruntă cu depresie sau anxietate din cauza diagnosticului de cancer. Efectele fizice şi emoţionale şi tratamentele cancerului pot varia de la o persoană la alta. Îngrijirile paliative pot include un spectru larg de afecțiuni şi probleme:

Ca pacient diagnosticat cu cancer, este important să ai şi să soliciţi accesul la informaţii, să discuţi cu medicul şi personalul medical despre diagnostic, pentru a înţelege prognosticul, tratamentul, scopul tratamentului şi opţiunile de tratament pentru reducerea simptomelor, efectelor adverse şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Iată o serie de întrebări pe care să le adresezi medicului pentru a înţelege mai bine situaţia cu care te confrunți şi ce e de făcut:
Cancer » Tratament cancer » Îngrijiri paliative în cancer Tratament cancer Îngrijiri paliative în cancer. Cuprins Ce este cancerul și ce sunt îngrijirile paliative? Beneficiile tratamentelor paliative Indicaţiile terapiei paliative pentru gestionarea simptomelor şi a efectelor adverse Cui îi este recomandată terapia paliativă și când? Ce probleme vizează îngrijirile paliative? Întrebări pe care să le adresezi medicului. Ce este cancerul și ce sunt îngrijirile paliative?

Iată principalele obiective ale îngrijirilor paliative: îndepărtarea durerii și a altor simptome și efecte adverse; asigurarea de suport emoţional şi spiritual; asigurarea suportului psihosocial; consiliere pentru pacienți şi familiile acestora; informare şi asigurarea accesului la date medicale.
Radioterapia Pentru a reduce durerea când cancerul se răspândește la oase. Chimioterapia Pentru a opri dezvoltarea cancerului la nivelul unor organe. Intervențiile chirurgicale Pentru a reduce tumorile care produc dureri sau alte simptome. Terapia hormonală Cancerele care se dezvoltă ca răspuns la unele modificări hormonale pot fi încetinite prin administrarea de medicamente care suprimă producţia hormonală respectivă. Imunoterapia Foloseşte medicamente pentru a altera răspunsul sistemului imunitar la cancer. Terapia țintită Atacă anumite particule specifice din interiorul celulelor care permit cancerelor să se dezvolte şi să se răspândească, în timp ce minimizează afectarea celulelor sănătoase. Medicamente Pentru a controla unele simptome şi pentru ameliorarea disconfortului.

Beneficiile tratamentelor paliative. În principiu, rolul paliativ vizează: îmbunătăţirea calităţii vieţii; facilitarea unor nevoi fizice, practice, emoţionale, spirituale; îmbunătățirea capacității decizionale în ceea ce priveşte alegerea unor tratamente viitoare. Indicaţiile terapiei paliative pentru gestionarea simptomelor şi a efectelor adverse Cancerul poate cauza simptome fizice şi emoţionale, iar tratamentele anticancerigene ca chimioterapia, radioterapia sau intervenţiile chirurgicale pot cauza adesea efecte adverse. Tratament paliativ pentru simptomele fizice Principalele simptome ale cancerului ca durerea, oboseala, insomniile, fluctuaţiile de greutate pot varia de la o persoană la alta.
De obicei, sunt incluse combinaţie de terapii, care pot include: Medicamente sub diverse forme capsule, unguente etc. Tratament paliativ pentru simptomele emoționale Pe lângă efectele adverse fizice, diagnosticul şi tratamentul cancerului duc la apariţia unor dificultăţi emoționale care pot afecta viaţa. Cui îi este recomandată terapia paliativă și când?

Tratamentele paliative pot fi iniţiate în orice stadiu al cancerului.
Îngrijirile paliative pot include un spectru larg de afecțiuni şi probleme: Fizice : simptome fizice ca dureri, oboseală, pierderea apetitului, greaţă, vomă, scurtarea respiraţiei, insomnii; Emoționale : stări emoționale negative asociate cu primirea diagnosticului de cancer, ca depresie, anxietate, temeri etc. Intră în comunitatea suport pentru bolnavii de cancer! Întrebări pe care să le adresezi medicului Iată o serie de întrebări pe care să le adresezi medicului pentru a înţelege mai bine situaţia cu care te confrunți şi ce e de făcut: Ce tip de cancer am? Cancerul meu are un subtip sau alte caracteristici pe care trebuie să le știu?
Unde exact este cancerul localizat? Care este stadiul cancerului? Ce înseamnă acest lucru? Care este prognosticul? Este posibil să mă recuperez complet de această formă de cancer? De unde pot afla mai multe informații cu privire la acest tip de cancer? Care sunt principalele simptome ale acestui tip de cancer?

Cum pot fi prevenite și gestionate aceste simptome? Care sunt opţiunile de tratament pentru aceste simptome? Anumite activități îmi pot agrava simptomele? La bolnavii cu afectiuni colice precanceroase, manifestarjle clinice proprii stärilor respective pot masca instalarea treptatä a semnelor de cancer, ceea ce justificä dispensarizarea activa prin examene radiologice si endoscopice. Folosirea unei metodologii adecvate prin aportul adus de performantele radiologice si endoscopice reuseste, in marea majoritate a cazurilor sa stabileasca nu numai diagnosticul pozitiv, dar si gradul de evolutie ceea ce permite o buna codificare a tratamentului.
Diagnosticul diferential al neoplasmelor rectale trebuie sä se faca cu majoritatea afectiunilor rectului dar in special cu tumorile benigne si stenozele rectale benigne endobiopsia poate rezolva, in marea majoritate a cazurilor, aceastä diferentiere.

Deci trebuie facut diagnosticul diferential cu: hemoroizii, fisura anala, fistula oarbä interna, rectocolita ulceroasa, procesele ulcerative ale mucoasei ano-rectale, rectitele veneriene, rectitele proliferative din tuberculozä, precum si cu diferitele tumori benigne angiomul, fibromiomul, chistul dermoid etc.
Relatia dintre cancerul rectal si hemoroizi, evidentiata de experienta clinica, obligä la un comentariu aparte: Efractia peretelui colic se produce spre cavitatea peritonealä, constituind o perforatie liberä, urmata de instalarea unei peritonite difuze; prin limitarea tesului patologie poate duce la constituirea unui abces intra- sau retroperitoneal sau prin invazia organelor invecinate, la formarea fistulelor colo-viscerale sau colo-parietale. Perforatia liberá se poate produce la nivelul tumorii, la nivelul unei zone diverticulare sau de colita ichemica situata proximal, in vecinätatea imediata a tumorii, la nivelul cecului sau chiar a apendicelui in cazul unui cancer cecal obstructiv.
Abcesul intraperitoneal reprezinta o structurä identicä cu cea a peritonitelor purulente localizate, de alta etiologie.

Abcesul extraperitoneal constitue urmarea perforärii posterioare a unui cancer localizat la nivelul colonului ascendent sau descendent. Colectia purulentä poate fuza spre perineu, spatiul ischiorectal, spre sold sau spre coapsa, in canalul inghinal sau spre peretele abdominal. Uneori se produce distrugerea fasciei perirenale, urmatä de o supuratie perirenalä, a cärei etiologie este greu de precizat. Fistula constitue forma cea mai rara de perforatie colicä. Traiectul fistulos poate lega colonul de duoden, jejun-ileon, un alt segment colic, de vezica sau de vagin.
De cele mai multe ori fistula se deschide in domul vezicii, dar tumoarea poate invada portiuni extinse ale organului, chiar intregul sáu perete posterior. Constituirea unei astfel de fistule este precedata de asa-zisa ,,cistita amicrobiana” rebela la tratament care precede instalarea fistulei sigmoido-vezieale. Fistulele externe coloparietale se intalnesc foarte rar..
Evolutia cancerului rectal netratat duce la exitus in 12—18 luni.

La tineri evolutia este mai rapida. Evolutia este de cele mai multe ori fatalä prin extensie localä, ocluzie, sangerare masiva, metastazäri hepatice sau la alte organe, alterarea starii gererale, fistule in organele vecine. In unele cazuri, semnele clinice ,,de debut” ale cancerului de rect sunt de fapt semne ale complictiilor evolutive: Existä in cancerul rectal 4 stadii evolutive importante pentru stabilire :perabilitätii, a tratamentului stadial complex si a prognosticului tardiv: Majoritatca metodelor curente de stadializare reprezinta modificari sale clasificarii Dukes din In ciuda modificarii sale, clasificarea Dukes reprezinta un sistem de stadializarc clinic, anatomic si practic.
Acest sistem imparte adenocarcinoamele de colon si rect in 3 stadii: Modificarile semnificative ale clasificarii Astler—Cooler fatä de clasificarea originala Dukes, au fost subdiviziunile Cl si C2 care au putut sä faca separatia tumorilor cu penetratie mai mica sau mai mare a peretelui colonului.

In timp ce pot sä fie ratiuni importante pentru adoptarea unui sistem uniform cum este sistemul TNM, in special in cercetare, acceptarea generala a sistemului Dukes este asa de räspanditä datoritä simplicitatii sale, incat abandonarea lui in favoarea sistemului TNM poate fi imprudentä.
Un alt sistem, este sistemul DNMG adancime, noduli,metastaze, grading , fiind propus in in efortul de a adäuga noi variabile care afecteazä prognosticul cancerului colorectal. In cazul cancerului rectal s-a propus urmatoarea stadializare: Ti — tumoare mica, limitata, cu rezultate post-operatorii bune. T2 — tumorä relativ mare care infiltreaza peretele organului fará a-l depasi oferä de asemenea rezultate bune dupá exereza. T3 — tumora a depäsit peretele organului, s-a extins in tesutul perirectal, nu a invadat organele vecine rezultate limitate dupä exerezä. T4 — tumora s-a extins la organele vecine exereza radicala este depasita.

Ni — invazia primei statii din teaca rectului statia pararectala Gerota. N2 — invazia celei de a I-a statii ganglionare de la bifurcarea arterei rect superioare hilul lui Mondor.
N3 — invazia celei de a III-a statii ganglionare de la rädäcina mezente inferioare si a sigmoidienelor axila ganglionara a lui Bacon. N4 — invazia ganglionilor paraaortici, cavi, retropancreatici: Prognosticul cancerului colo-rectal rezulta din stadializarea afectiunii, diferentierea histologica, invazia limfatica, extensia tumorii dincolo de marginile rezectiei si este invers proportional cu marimea tumorii. Un factor important de prognostic rezultá din definirea ADN ploidyal. Datele care arata cresterea supravietuirii la 5 ani a pacientilor cu cancer colo-rectal in particular pentru stadiile: A, B1 si B2 Dukes-Kirklin, pot fi interpretate ca indicatoare ale unei chirurgii mai radicale sau ca urmare a schimbärilor in intelegerea trasaturilor biologice ale bolii.
De fapt existä o relatie inversa intre märimea tumorii si prognosticul bolii.

Ratele recurentei sunt determinate prin numarul limfonodulilor invadati sau penetrarea seroasá, asa cum sunt definite dc Grupul de Studiu al tumorilor gastro-intestinale. Supravietuirea medie in timpul detectarii clinice a metastazelor asa-zisul Dukes D , este de 6—8 luni. Majoritatea pacientilor vor avea stabilit un diagnostic histologic inaintea tratamentului iar stadializarea preoperatorie adecvata va fi completata prin radiografie,tomografie compiuterizata. Cu toate acestea,interventia chirurgicala poate fi necesara numai pe baza anamneziei,examenului obiectiv si evaluarii radiografice.
Se va face o evaluare medicala cardio- vasculara,pulmonara,renala si hepatica. Tratamentul cancerului colorectal necomplicat. Tratamentul chirurgical al cancerului primar de colon si rect este bazat pe intelegerea anatomiei si mecanismelor de invazie a cancerului colorectal.

Conceptul modern care asigura un procedeu curativ include extirparea in bloc a: Aceste manevre tehnice furnizeaza controlul posibilelor metastaze,prin ligature retelei vasculre mezenterice inainte de manipularea operatorie a segmentului colic invadat. Datele lui Stearns confirma ipoteza ca rata de supravietuire este crescuta cand rezectia radicala cuprinde reteaua vasculara de la origine.
Adesea insa aceasta complicatie se produce fara sa existe solutie de continuitate la nivelul anastomozei. Parerile asupra etiologiei fistulei precum si a relatiei cauzale dehiscenta anastomotica-abces sau invers sunt impartite. Unii considera fistulele ca abcese cu drenaj la piele,intr-o directie si la colon in cealalta directie. In orice caz, anastomozele colice realizate in prezenta unei neoplazii,proces inflamator sau obstructie partiala distala,sunt factori favorizanti.

Printre metodele de terapie adjuvanta,radioterapia reprezinta o metoda de tratament in cancerul colorectal in plin progres. Radioterapia preoperatorie a fost prima modalitate de aplicare a acestei terapii adjuvante in intentia de reconvertire a unor tumori voluminoase,considerate inoperabile.
Doza medie folosita a fost de gama administrandu-se zilnic cm de piele si sunt centrate de asa maniera incat sa includa sediu tumorii si al ganglionilor regionali. Interventia operatorie se executa dupa un interval de saptamani de la terminarea curie radioterapeutice. Radioterapia preoperatorie se indica la bolnavi cu tumori extinse,la bolnavi cu tumori stenozante si cu risc marit. Studii facute asupra unor loturi de bolnavi supusi radioterapiei preoperatorii au evidentiat o crestere a ratei de rezecabilitate si o imbunatatire a procesului de supravietuire a celor cu metastaze ganglionare.
Un raport VASAG ,a notat beneficiu therapeutic al iradierii preoperatorii a pacientilor rad in 10 fractiuni timp de 12 zile avand amputatie abdomino-perineala,fata de grupul de control.

Astfel a fost raportata o reducere a invaziei limfonodulare,o reducere a recurentelor locale si a metastazelor la distanta cu o crestere a supraietuirii la 5 ani. In ciuda faptului ca majoritatea cancerelor colice sunt adenocarcinoame,deci forme greu de influentat prin terapie citostatica,in ultimele doua decenii s-au intreprins numeroase cercetari in vederea gasirii unui agent chimioterapeutic sau unei asocieri de chimioterapice cu eficienta reala.
Remisiunea completa presupune disparitia totala a oricaror semne de boala. Aceasta inseamna recurgerea la toate mijloacele de diagnostic,astfel incit sa poata fi demonstrata regresiunea macroscopica a bolii. In ultimul timp bateria acestor investigatii include si examenul histologic al tesutului,prelevat din zonele unde anterior au fost localizate metastaze. Recoltarea se face prin aspiratie –biopsie sau in cursul interventiei de second-look. Pentru a preciza si mai clar notiunile de remisiune completa s-a propus asocierea la determinarile obiective a constatarilor privind disparitia unor simptome cum ar fi:anorexia,greturile,scaderea ponderala,febra,durerea.

Prezenta lor nu inseamna inodeauna prezenta bolii. Chimioterapia cancerului colo-rectal recunoaste doua modalitati:monoterapia si asocierea de chimioterapice.
De aceea va fi o crestere a frecventei urmaririi in timpul acestor 2 ani. In present se considera ca locul unde se gasesc recidivele neoplazice sunt:linia de sutura,mai putin frecvent in ficat si plamani iar odata ce sunt depistate sunt supuse rezectiei. Contributia endoscopiei sau a testului guainac in materiile fecale in diagnosticarea recurentei pe linia de sutura este mica. Ratiunea majora a colonoscopiei este depistarea tumorilor colonice sincrone sau metacrone de obicei polipoide. Sigmoidoscopia rigida este definita de Gilbertson ca un screning adecvat preoperator si postoperator ca o parte importanta a unui program de supraveghere a pacientilor cu cancer colo-rectal.

Tehnicile utilizate in screening sunt:CEA antigen carcioenbrionar ,proctosigmoidoscopia fibrooptica flexibila sau rigida,examinarile cu contrast de bariu si testele de hemoragie oculta fecala. Pacientii vor fi urmariti la fiecare 3 luni printr-o examinare fizica atenta,CEA si examinari rectale si colonoscopice. Radiografia toracica va fi facuta la fiecare 6 luni. Dupa 2 ani de tratament,frecventa urmaririi poate fi scazuta la 6 luni.
Valorile seriate in dinamica ale CEA concluzioneaza ca aceasta este un indicator timpuriu al bolii recurente,dirijand procedeele de “second-look”. C and amintim de aceastǎ afectiune, automat ne ducem cu gandul la pertubarea nevoilor fundamentale in totalitatea lor, deoarece este o afectiune cu un mare grad de dependenta prin caracterul ei hadicapant. Totusi, doua din aceste nevoi fundamentale este afectata in mod special, si anume nevoia de a se alimenta si a digera corespunzator hrana si nevoia de a elimina.

Aceasta nevoie reprezinta necesitatea fiintei vii de a realiza schimburi de materie si energie cu mediul si sta la baza metabolismului. Mentinerea capacitatii de a se alimenta si de a asimila alimentele determinat de integritatea tractului digestiv, se reflecta in mentinerea greutatii corporale si asigurarea nevoilor energetice reprezentate de numarul de calorii puse la dispozitie de catre digestia alimentelor. Factori ce influenteaza satisfacerea nevoii: Manifestari de independenta: Interventiile nursei pentru mentinerea independentei digestiei. Stabileste impreuna cu pacientul nevoile de alimentatie; Planifica un program de administrare a meselor relativ la componenta si frecventa lor;

Invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare;
Educa pacientul sa evite tabagismul, mesele inadecvate din punctul de vedere al dietei. Interventiile nursei pentru mentinerea independentei eliminarii. Stabileste impreuna cu pacientul nevoile de eliminare in cancerul de colon si rect este afectata nevoia de a elimina materiile fecale ; Planifica un program de administrare a meselor relativ la componenta si frecventa lor cu un continut ridicat de lichide si fibre.
Probleme de dependenta: Manifestari de dependenta: Scaderea in greutate progresiva care poate ajunge la casexie.

Escare de decubit in perioada finala de imobilizare. Interactiuni intre lipsa alimentatiei si satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale: Pana in final aceasta afectare a unei functii determina tulburari circulatorii si respiratorii, anorexie, constipatie, insomnii, oboseala.
De asemenea: inabilitatea de a se imbraca si dezbraca, alterarea integritatii tegumentelor prin aparitia escarelor de decubit, vulnerabilitate fata de pericolele fizice si psihice, comunicarea ineficienta la nivelul motor, incapacitatea de satisfacere a nevoilor spirituale. Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata: planifica un program de exercitii fizice in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului.
Acesta va ajuta si pentru usurarea eliminarii scaunului. Pacientul sa – si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare: Schimbarea pozitiei pacientului la fiecare 2 ore; Masarea regiunilor predispose la escare si pudrarea acestora cu talc; Pacientul sa – si mentina functia respiratorie: Administreaza medicatia prescrisa de medic.

Pacientul sa – si mentina constanta eliminarea materiilor fecale:
Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale: Comportarea nurselor fata de bolnavii oncologici trebuie sa fie cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt irascibili, mai nervosi, capriciosi. Trebuie sa se tina seama de starea sistemului lor nervos, sa se abordeze un comportament plin de blandete, o atitudine calma, sa existe o preocupare fata de programul lor zilnic, care va implica scoaterea lor la aer, eventual cu patul.
Atentia cu care este inconjurat bolnavul contribuie la intarirea increderii lui; acesta suportand mai usor starea de imobilizare la pat. A respira si a avea o circulatie adecvata. Alimentatie si hidratare insuficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ manifestate prin ingestie de alimente si lichide ce nu satisfac nevoile organismului datorate incapacitatii de a – si procura alimente si lichide corespunzatoare, lipsei de cunoastere a valorilor nutritive ale alimentelor si dentitiei deficitare.

Dificultate in a urma o dieta manifestata prin ingestia alimentelor nepermise, datorata lipsei de cunoastere a alimentelor si lichidelor premise si neadaptarii la rolul de bolnav. Sa se alimenteze si hidrateze corespunzator eventual reechilibrare hidroelectrolitica din punct de vedere calitativ si cantitativ, conform regimului igienico – dietetic sarac in glucide si bogat in proteine si calciu impus imediat si sa se resolve problemele dentare in scurt timp. Pacientul consuma alimente si lichide cu continut nutritiv corespunzator, dar nu–si poate rezolva problemele dentare. Sa se combata constipatia flatulenta, crampe, meteorism abdominal si eliminarile inadecvate la nivel urinar in 2 – 3 zile. Pacientul nu mai prezinta constipatie si urineaza aproape normal dupa asigurarea intimitatii, prin folosirea paravanului.
Sa prezinte circulatie imbunatatita si sa se combata imobilitatea in termen de 7 – 14 zile. Pacientul se mobilizeaza precoce, prin reluarea mersului cu ajutorul cadrului dupa 7 – 14 zile. Sa aiba un somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ in 3 zile.

Sa prezinte o tinuta decenta si sa – si castige independenta in satisfacerea nevoii fundamentale in 4 – 5 zile.
Starea de dependenta s-a diminuat, pacientul intampinand greutati la nivelul membrului inferior afectat. A – si mentine temperatura corpului in limite normale. Sa prezinte scaderi ale valorilor temperaturii corporale in 24 – 48 de ore. Starea de hipertermie se amelioreaza temperature osciland intre 36 – 37 grade c. Sa aiba tegumente si mucoase curate in 7 – 14 zile, prevenindu – se astfel complicatiile. Pacientul nu mai prezinta edem si echimoza locoregionale fiind ajutat sa efectueze miscari pasive si izomerice. Sa se asigure un climat corespunzator in care sa – si poata exprima nevoile in 2 zile. Starea de dependenta a fost inlaturata prin stabilirea unor relatii armonioase cu familia si personalul medical.
Gradul de dependenta in satisfacerea nevoii s–a diminuat. Sa se combata starea de neliniste si discomfort in 1 – 2 zile si sa se observe, supravegheze si panseze plaga in vederea cicatrizarii zilnic.

Dependenta in satisfacerea nevoii s – a diminuat, pacientul apreciind interventiile menite sa asigure securitatea fizica, psihologica si sociologica. A practica religia si a actiona conform convingerilor proprii. Pacientul sa actioneze dupa credinta si valorile sale in 5 zile. Starea de dependenta se diminueaza dupa ce familia ii adduce pacientului o biblie. Dificultate in a desfasura activitati recreative manifestata prin incapacitatea de a indeplini o activitate favorizanta, datorata imobilitatii, spitalizarii.
Pacientul incepe sa cunoasca noile metode si masurile de prevenire a bolii. Grila de evaluare a nivelului de dependenta. Proteza bucala adaptata si in stare buna. Planta in unghi de 90 o cu gamba; Planta in unghi de 90 o , sprijinit pe podea; Cresc frecventa si amplitudinea lui, in raport cu intensitatea efortului depus. Regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta, se trezeste odihnit, vise agreabile.

Lipsa cunoasterii mijloacelor de destindere si repaus; Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare.
A – si mentine temperature corpului in limite normale. Senzatie placuta fata de frig sau caldura; Roluri sociale. Folosire a timpului liber. Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor, bolilor, agresiunilor. Fara poluare fonica, chimica, microbiana; Bolnava sondata vezical, cu melena in urma cu 3 zile acuza dureri abdominale si scaune melenice. De asemenea prezinta frisoane.

La data de 20 mai se suprima sonda vezicala la insistentele bolnavei. Tumora in aceasta situatie este polipoida, adesea cu focare de necroza, ulceratii si hemoragii.
Adenocarcinom colon, aspect macroscopic, zone hemoragice. Metastazele epiplooice. Adenocarcinom de colon moderat diferentiat HE, obx In ianuarie-februarie pacientei i se fac investigatii paraclinice ecografie abdominala al carei rezultat a fost masa tumorala abdominala dreapta cu afectarea secundara a epiloonului.
Cu aceasta ocazie s-au recoltat si probe de laborator: In urma rezultatelor de mai sus Spitalul Judetean indruma pacienta spre Institutul Oncologic Fundeni Bucuresti pentru investigatii si tratament: TR indica epiploon cu metastaze, adenopatie inghinala. Se practica biopsie endoscopica pentru formatiunea tumorala de colon.

Pacienta este tratata prin cura de exereza chirurgicala, iradiere si citostatice pentru care bolnava se interneaza periodic in sectia de oncologie a Spitalului Judetean Arges.
Aceasta este zona de fibroza postradica tegumentara. Tumora extirpata poate avea forma polipoasa, vegetanta, neregulata proeminind in lumenul colonului, cu suprafata ulcerata. Adenocarcinom colon sigmoid, aspect macroscopic. Aspectul microscopic de histopatologie difera oarecum de cel al cazului precedent, fiind vorba de o tumoare de dimensiuni mai mari, agresiva, cu un grad mai scazut de diferentiere, insotita de zone de necroza si hemoragie care invadeaza practic toate straturile tubului digestiv.
Adenocarcinom sigmoidian HE ob x Glande mari, aspect vilos, detritus necrotic. Acelasi caz observat cu obiectiv x Din ianuarie pacientul s-a prezentat la Spitalul Judetean Arges dureri abdominale in flancul stang, tulburari de tranzit. A fost supus unei interventii chirurgicale de control, in timpul careia s-a prelevat o biopsie extemporanee in urma careia s-a pus diagnosticul de adenocarcinom de sigmoid.

Ulterior in aprilie pacientul a mers la Institutul Oncologic Bucuresti unde i s-a efectuat cobaltoterapie pe pelvis 50 Gy si quriterapie doza totala 20Gy. Aici i-au fost efectuate analizele sangvine: Cu toate acestea tumora nu a devenit operabila si pacientul este trimis la tratament citostatic in Centrul Oncologic Pitesti unde incepe in iunie trei serii de citostatice si apoi este trimis la recontrol.
In urma investigatiilor facute se constata ca tumora tot nu a devenit operabila si nu se intervine nici de aceasta data chirurgical, pacienta fiind sfatuit sa mai faca inca o serie de citostatice. Desi s-au acumulat sase serii de citostatice pacientul nu poate fi operat deoarece in urma iradierii apare o fibroza pelvina ce impiedica interventia. Din aceste motive bolnavul este chemat doar la control periodic din sase in sase luni la Comisia Oncologica Pitesti. La ultimul control s-a depistat o hematurie motiv pentru care se trece la un examen mai amanuntit. Se face o examinare nativa, cu subcontrast abdominal pelvin care evidentiaza: Nu se evidentiaza determinari secundare intraparenchimatoase;

In urma acestor investigatii s-a ajuns la concluzia ca a aparut si o invazie a vezicii urinare si din acest motiv se reia chimioterapia insa tot cu scop paleativ.
De asemenea se are in vedere si o eventuala iradiere. Bolnava se prezinta in martie la sectia gastroenterologie a Spitalului Municipal Curtea de Arges, unde in urma examenului de specialitate i s-a stabilit diagnosticul de tumora de colon. De aici a fost trimisa catre Spitalul Judetean Arges, sectia oncologie, unde se confirma diagnosticul ; pacienta nu necesita tratament, starea generala fiind buna. Se vor efectua insa controale periodice, la interval de 6 luni. In stadiile incipiente apare ca o tumoare unica, nodulara, de consistenta scazuta. Pe suprafata de sectiune are aspect carnos, alb-rosiatic.
Microscopic tumora apare formata din plaje de celulele glandulare cu nuclei monstruosi, in inel cu pecete, mitoze frecvente atipice, cu invazie in tunica musculara.

Dupa ce cu un an inainte s-a prezentat la sectia oncologie pentru investigatii si a fost chemata periodic la control, pacienta revine in cu dureri abdominale continue persistente si cresterea volumului abdominal. I se confirma diagnosticul de tumoare de colon si este supusa unei interventii chirurgicale, iar in urma examenului biopsic se constata ca este vorba de un adenocarcinom mucipar. Ulterior interventiei chirurgicale se practica un tratament cu citostatice si iradiere la Institutul Oncologic Bucuresti.
Cu toate acestea se observa o stare de evolutie continua a tumorii cu recidiva in rect si tromboza de aorta. Se stabileste un tratament cu Trombostop dar se observa ca nu exista raspuns pozitiv nici la acesta si nici la chimioterapie. In concluzie, prognosticul este nefavorabil cu posibilitatea aparitiei de complicatii greu de tratat si pacienta este tinuta in continuare sub observatie. I se face tratament cu antiinflamatorii Tramadol si revine periodic la control.

Repartitia pe medii de provenienta a numarului total de cazuri de cancer de colon in anul Din analiza datelor inregistrate se observa plasarea incidentei cancerului de colon ca fiind comparabila cu media statistica multianuala la nivel national si cu datele din literatura de specialitate, per ansamblu intre mediul rural si cel urban neinregistrandu-se diferente semnificative, frecventa cazurilor fiind legata de conditiile de mediu, obiceiurile alimentare, bolile precanceroase ca stari favorizante ale aparitiei cancerului de colon.
Din punctul de vedere al distributiei se constata o mare variabilitate, cu o omogenitate scazuta a bolnavilor luati in studiu, datorita modului aleator in care s-au constituit loturile dupa momentul depistarii bolii. Repartitia pe grupe de varsta si medii de provenienta a cazurilor de cancer de colon in anul Este normala aceasta lipsa a cazurilor la categoriile de varsta mentionate, in conformitate cu datele din literatura de specialitate si mai ales legat de faptul ca la aceste categorii de varsta factorii declansatori ai neoplaziei nu sunt prezenti.

Fata de mediile multianuale la nivel national valorile sunt situate sub medie, dar nu cu o diferenta semnificativa statistic valoarea indicilor testului t de semnificatie sunt situati sub 0, Se observa o discreta preponderenta pentru bolnavii de aceasta categorie de varsta proveniti din mediul rural, dar datele nu sunt suficient de relevante pentru a trage o concluzie legata de un specific clar, diferentele nefiind suficient de semnificative.
Dispersia este mare, datorita lipsei de omogenitate a lotului luat in studiu, prin selectia aleatorie. Se inregistreaza valori asemanatoare intre cele 2 medii de provenienta a pacientilor, fara ca aceste valori sa aiba semnificatie statistica. ANUL Anul este caracterizat prin valori de aceeasi incidenta, comparabila cu media statistica multianuala la nivel national si cu datele din literatura, distributia fiind net egala intre bolnavii proveniti din mediul rural si cel urban.
Tendinta se pastreaza comparabila cu cea de la nivel national.

Ca distributie se constata aceeasi mare variabilitate, datorita lipsei de omogenitate a bolnavilor luati in studiu si faptului ca s-au luat in discutie bolnavele prezentate in mod aleator la medic si depistate cu cancer de corp uterin. Repartitia pe grupe de varsta si medii de provenienta a cazurilor de cancer de corp uterin in anul Acelasi aspect intalnit si pentru populatiile apartinand grupelor de varsta mentionate, ceea ce denota pastrarea trendului distributiei statistice.
Este cazul sa ne bucuram ca aceste categorii de varsta nu sunt afectate. Aceasta distributie semnifica situarea in parametri inregistrati ca medie specifica nationala multianuala pentru categoria de varsta ani, ca si pastrarea tendintei la nivel anual. Adresabilitatea bolnavilor se pastreaza la valori asemanatoare altor tumori maligne. Distributia omogenitatii arata aceeasi dispersie ridicata, parametrii fiind bruti, iar valorile lor neajustate, datorita modului aleator de selectare a lotului luat in studiu.

Se inregistreaza o distributie diferentiata a grupurilor provenind din mediul urban care sunt mai numeroase fata de bolnavii din mediul rural, ceea ce denota o mai buna depistare din partea medicilor de familie din urban. Ca distributie se constata o mare variabilitate, ceea ce inseamna o lipsa de omogenitate a bolnavilor luati in studiu, datorita faptului ca s-au luat in discutie bolnavi prezentati in mod aleator la medic.
Acelasi aspect este intalnit si pentru populatiile apartinand grupelor de varsta mentionate, ceea ce denota pastrarea trendului distributiei statistice. Este o distributie asteptata, avand in vedere ca in aceasta perioada a maturizarii sexuale nu exista factori favorizanti declansatori. O echilibrare a valorilor pentru aceasta categorie de varsta pe cele 2 medii de provenienta semnifica faptul ca nu au aparut factori de eroare care sa distorsioneze rezultatele inregistrate.
Valorile se situeaza sub media multianuala nationala, fapt imbucurator mai ales daca ne gandim ca aceasta este perioada maximului de incidenta a aparitiei cancerului de colon.

Din punctul de vedere al parametrilor variabilitatii se inregistreaza o dispersie la fel de mare care este datorata neomogenitatii lotului de bolnavi. La aceasta categorie de varsta nu se inregistreaza valori diferite de media nationala multianuala, ceea ce dovedeste ca nu exista un profil caracteristic mai special al bolnavilor de cancer de colon din judetul Arges pentru anul luat in studiu. In plus se observa o egalitate aproape perfecta a numarului bolnavilor provenind din mediul rural si urban, demonstrand ca factorii de mediu de provenienta nu influenteaza decisiv datele statistice.
Per total se constata din nou o usoara preponderenta a cazurilor provenite din urban, cu o diferenta statistica globala nesemnificativa pragul de semnificatie al testului t. In dinamica, fata de anii anteriori, se poate constata aceeasi tendinta, atat in valori absolute, cat mai ales in valori procentuale.

Distributia din punctul de vedere al omogenitatii este caracterizata printr-o mare dispersie, datorita diferentelor semnificative intre parametrii luati in studiu in formarea loturilor medii de provenienta si de lucru, varsta, debutul vietii sexuale etc. In plus se observa o egalitate aproape perfecta a numarului bolnavilor provenind din mediul rural, demonstrand ca factorii de mediu de provenienta nu influenteaza decisiv datele statistice.
Din analiza datelor inregistrate la nivelul judetului Arges se observa o concordanta perfecta cu statistica multianuala la nivel national, precum si cu datele din literatura de specialitate in ceea ce priveste lipsa cazurilor sub varsta de 15 ani. De asemenea se constata o scadere considerabila a numarului de cazuri descoperite pe grupa de varsta 15 – 64 de ani in decursul celor patru ani studiati.
Astfel de la 79 de cazuri in anul se ajunge la 68 de cazuri in si la 57 de cazuri in Acest lucru se pare ca se datoreaza descoperirii si eradicarii sale precoce.

Nu acelasi lucru putem spune si pentru grupa de varsta peste 65 de ani unde se observa o crestere a numarului de cazuri pana in Se constata de asemenea o stare subponderala a tuturor pacientilor cu cancer de colon, precum si prezenta in mod frecvent a mucoaselor si tegumentelor palide fapt datorat starii lor anemice. Pentru prevenirea aparitiei acestei boli ar trebui ca: Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete Medicina Index » sanatate » Medicina » Nursingul pacientilor cu cancer de colon Nursingul pacientilor cu cancer de colon.
Sa prezinte respiratie imbunatatita in 2 zile. Pacientul nu mai prezinta dispnee. Sa se asigure satisfacerea nevoii in 3 zile. A se recrea. Sa se satisfaca nevoia intr – o saptamana. Nivelul de dependenta a scazut.

A invata cum sa – ti pastrezi sanatatea. Sa se satisfaca nevoia in cateva zile. MIN 2.

Nursingul pacientilor cu cancer de colon


Nursingul pacientilor cu cancer de colon. Cancerul colo-rectal este situat pe locul 4 pe plan mondial, din punct de vedere al frecventei si pe locul 2 ca mortalitate prin cancer in statisticile occidentale. Pretutindeni in lume, predominanta ratelor crescute ale carcinomului colo-­rectal este in tarile industrializate. Studiile asupra emigrantilor japonezi in SUA, asupra emigrantilor asiatici in Israel si asupra emigrantilor europeni in Australia, au constatat ca emigrantii dobandesc rate crescute ale cancerelor colo-rectale fata de cele din tarile de origine. Rata incidentei cancerului de colon este substantial mai crescuta fata de cancerul de rect. Variatiile demografice existente, confirma ca Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata industrializate si mai populate au o incidenta mai crescuta a cancerului de colon si rect fata de zonele slab dezvoltate economic si mai putin populate.

Mecanismele carcinogenezei colonice sunt putin intelese si sunt probabil in legatura cu dieta consumul de camefactori genetici, factori de mediu inconjurator si alti factori nedeterminati. Factorii genetici sunt implicati in dezvoltarea cancerului de colon. Adenocarcinoamele se caracterizeaza prin prezenta de anomalii cromozomiale complexe, atat numerice cat si structurale. Aneuploidia este cel mai adesea, rezultatul Plan de ingrijire pacient cu cancer de prostata unui cromozom 7 sau a pierderii unuia dintre cromozomii 18 si Pierderea cromozomului 4 este frecventa de asemenea.

Model Plan de Ingrijire Adenom de Prostata

Plan de ingrijire al pacientului cu cancer bronhopulmonar

Edit : Vad ca nimeni nu foloseste meniul din lateral. Niste exemple simplificate de planuri de nursing sau scheme de plan, cu info. Relativ corect, atata doar ca: Ce inseamna asta? Pacientul are o problema. De la ce vine cauza?

Cum se manifesta?

Lasă un răspuns