Comentarii – Operatie prostata I: Prostata. Bunicul meu in varsta de 69 de ani sa operat acum 2 luni de prostata, de atunci are usturimi cand urineaza. A facut Cefort injectabil 3 zile, i-a mai trecut usturimile. Rezultatul biopsiei nu i-a sosit, acum e mai bine cu usturimile, dar spune ca i, La prostata cu probleme: stop alcool, reduceti berea, fara condimente si excitante, cafea mai putina, faceti o vizita la un naturist si aratati-i diagnosticul de la urolog si consumati suplimentele naturiste pe care vi le indica ptr prostata si regimul alimentar ce se recomanda: mai aproape de vegetarian, eliminati grasimile animale, consumati peste oceanic, ulei de masline presat la rece, eliminati laptele dulce si, Microsoft Word – RO_4_ROLUL BIOPSIEI DE PROSTATĂ ECOGHIDATĂ TRANSRE Author: ��Robert Created Date: 11/26/ PM. Biopsie de prostată – presupune recoltarea unei bucăți de țesut din prostată și examinarea acesteia pentru a vedea dacă este vorba de cancer de prostată. Tratamentul adenomului de prostată Tratamentul pentru adenomul de prostată variază în funcție de mărimea prostatei, vârsta pacientului și starea generală de sănătate.
Cit dureaza rezulatatele unei biopsiei de prostata
Chiar dacă adenomul de prostată și cancerul de prostată pot avea simptome similare, aceste două unri sunt diferite. Imunohistochimie si markeri tumorali- imunohistochemistry. Ma doare burta simi raspunde si în spate ,sunt mai tot timpul obosit iar cheful de sex este destul de scazut. Markerii tumorali sunt unie mai frecvent utilizați în urmărirea răspunsului la tratament CAalfa fetoproteina, PSA etc. Procesul de recuperare va varia Cit dureaza rezulatatele unei biopsiei de prostata functie de tipul de anestezie utilizata. Care este activitatea prostatei? Celulele canceroase au o diferențiere mai mică în comparație cu celulele normale adică nu sunt specializate și nu îndeplinesc o anumită funcție sau nu sunt deloc diferențiate, caz în care vorbim de anaplazie.
In general, prostatita se trateaza prin administrarea antibioticelor, insa medicul poate recomanda chiar si interventia chirugicala in cazul in care bacteriile nu cedeaza actiunii medicamentelor.
Prostatidina se poate trata fie cu medicamente pentru relaxarea muschilor, fie cu exercitiu fizic. În aproximativ 90% din cazuri prostatita este nebacteriană, astfel că nu este nevoie de un tratament medicamentos cu antibiotice. În cele mai multe cazuri tratamentul prescris este pe bază de medicamente naturiste care să combată simptomele prostatitei și care să asigure o acțiune antiinflamatoare și analgezică puternică.
Totul despre biopsie: Ce este, tipuri, riscuri, complicatii
Aceste efecte secundare nu necesita aproape niciodata masuri suplimentare sau interventii Infectie urinara gen prostatita, se va trata cu antibiotice Probleme la urinare Poti prezenta Cit dureaza rezulatatele unei biopsiei de prostata alte riscuri in functie de starea ta de sanatate. O urinare dificila poate sa se exacerbeze. O recidivă tumorală poate fi sugerată de o creștere a valorilor markerilor tumorali după o perioadă în care valorile acestora au fost normale sau aproape de normal. Cererea de înregistrare a fost trimisa cu succes. Proteina Ova1 este un marker în cancerul ovarian, găsit în sânge și utilizat în analiza preoperatorie a maselor tumorale pelvine când se suspectează un cancer ovarian. Am ales produsele care pot fi folosite în siguranță de bărbați de toate vârstele. Mergeti cu analiza la Dr Urolog si stabiliti tratamentul. Autor: Dr. Recuperararea pacientului dupa biopsie – Pregatirea mostrelor de tesut din biopsie i.
Un răspuns bun este evidențiat prin scăderea valorilor markerilor tumorali.
O recidivă tumorală poate fi sugerată de o creștere a valorilor markerilor tumorali după o perioadă în care valorile acestora au fost normale sau aproape de normal. În citologie și analiza la microscop ap reparatelor tisulare se folosesc aceleași colorații ca și cele folosite în preparatele hematologice. Colorația standard pentru preparatele citologice este May-Grunwald Giemsa. Aceasta pune în evidență celulele colorându-le.
Se mai folosesc diverse tipuri de colorații pentru punerea în evidență a unor celule specifice precum Papanicolau pentru celulele de la nivelul colului uterin și Sudan pentru punerea în evidență a celulelor adipoase.
Colorația în cancer îl ajută pe anatomopatolog doar să facă diferența între tipurile de celule, nu există colorații specifice care să pună diagnosticul de cancer. În neoplazie anatomopatologul se bazează în diagnostic pe caracteristici precum numărul de celule, distribuția celulelor în preparatul analizat, forma celulară, raportul dintre nucleu și citoplasmă, pleomorfismul celular, numărul, forma și dimensiunea nucleolilor și existența de conținut citoplasmatic precum melanina, granulele metacromatice sau grăsimea.
O analiză histologică amănunțită va fi necesară pentru punerea diagnosticului. Această analiză presupune stabilirea tipului de țesut în care se dezvoltă celulele canceroase, tipul de celule cu gradu lor de diferențiere și analiza imunohistochimică a markerilor tumorali. Raportul anatomopatologic va fi explicat pacientului de către medic.
Prin urmare, pacientul va trebui să știe următoarele lucruri:
După ce a fost diagnosticat cu cancer, un pacient va fi tratat de către o echipă de medici formată în principal din chirurg, oncolog, oncolog-radioterapeut la care se adaugă medici specialiști. De exemplu, un cancer de colon va fi urmărit de echipa enumerată mai sus alături de un gastroenterolog, în timp ce cancerul pulmonar va fi urmărit și de către un pneumolog. După sosirea raportului anatomopatologic. Unele cancere pot fi tratate cu o combinație între chirurgie, radioterapie și chimioterapie, în timp ce în alte cancere se utilizează numai una dintre aceste metode clasice de tratament.
Metodele moderne presupun acțiunea asupra receptorilor tumorali de exemplu tamoxifen, care acționează pe receptorii estrogenici în cancerele de sân de aceea se impune în anumite cazuri dozarea markerilor tumorali. Markerii tumorali sunt folosiți și pentru urmărirea răspunsului la tratament, stabilirea prognosticului și ca adjuvant în diagnosticul recidivelor. Publicat la Vizite: bibliografie.
Discută pe forum, aderă la grupuri de suport, crează-ți o fișă medicală. Prezentări complete și date de contact. Diagnosticul anatomopatologic pentru cancer Autor: Dolfi Alexandra , publicat la Principalele puncte atinse în raportul anatomopatologic sunt: localizarea tumorii: determinarea organului și țesutului la nivelul căruia s-a efectuat biopsia și s-a dezvoltat leziunea.
Există mai multe tipuri de biopsie: biopsia cu ac fin: cel mai frecvent folosită, se utilizează un ac lung pentru a preleva o mostră mică de țesut tumoral. Aceasta se poate efectua ie prin ghidare CT sau de către un chirurg ortoped. Se efectuează în general pentru diagnosticarea leucemiilor și limfoamelor. Aceasta se mai numește și biopsie aspirativă cu ac subțire.
Acul de biopsie se introduce transrectal pentru un abord mai bun.
În această secțiune a raportului anatomopatologul poate folosi foarte mulți termeni științifici pentru a descrie modificările tisulare, termeni ce vor fi explicați mai jos: Neoplasm – tumora este malignă, neoplasmul și neoplazia fiind termeni sinonimi cu cel de cancer și exprimă o creștere celulară de tip canceros în organism. Displazie – descrie existența anumitor modificări morfologice ale celulelor care indică prezența mutațiilor genetice.
Semnifică începerea dezvoltării unui neoplasm. Există mai multe grade de displazie în funcție de cît de mult este implicat țesutul respectiv. Acesta este un stadiu precanceros, există în celule mutația care va duce în timp la cancer, însă transformarea neoplazică nu s-a produs. Anaplazia reprezintă lipsa diferențierii celulare într-o tumoră. Acest lucru înseamnă că tumora este formată din celule imature, nespecializate. Este considerată o marcă a transformării maligne.
Metaplazia constă în înlocuirea unui tip de celulă cu un alt tip de celulă.
De exemplu, fumatul determină înlocuirea celulelor epiteliale de la nivelul bronhiilor cu celule scuamoase. Esofagita Barrett este un alt exemplu de metaplazie în care epiteliul scuamos al esofagului este înlocuit de epiteliu columnar. Acesta este considerat un stadiu precanceros, mai puțin avansat decât displazia însă cu un risc de transformare malignă în următorii ani.
Hiperplazia reprezintă creșterea numărului de celule într-un țesut sau organ. Există și o hiperplazie fiziologică, de exemplu proliferarea celulelor epiteliului glandelor mamare în sarcină și hiperplazia compensatorie după o rezecție parțială de ficat. Însă creșterea numărului de celule este prezentă și în cancer, hiperplazia fiind o altă caracteristică a tumorilor maligne. Hipertrofia este cel mai frecvent fiziologică de exemplu hipertrofia uterului în sarcină, hipertrofia mușchiului scheletic la atleți dar poate fi și patologică, apărând și în cancer.
Morfologia este descrisă prin următorii termeni: Pleomorfismul reprezintă variația în dimensiuni și în formă a celulelor și nucleilor din tumoră. În celulele normale nucleii și celulele au dimensiuni și forme similare iar aspectul microscopic al acestora nu variază de la celulă la alta. În celulele neoplazice însă, este exact invers. Activitatea mitotică este foarte crescută în tumorile maligne.
Diviziunile celulare se produc mult mai rapid și tumora crește mult mai repede și mai mult decât ar crește un țesut normal. Celulele neoplazice prezintă și alterări ale funcției celulare. Acestea își pierd complet funcția normală pe care o celulă obișnuită o îndeplinește în țesut sau organ și nu mai răspund la semnalele intracelulare și intercelulare dezvoltând o activitate anarhică și dezorganizată de diviziune și creștere.
Celulele maligne sunt în general slab diferențiate, au o structură atipică, iar tumora malignă prezintă grade variabile de anaplazie. Creșterea tumorii este rapidă, dezorganizată, cu mitoze numeroase și anormale.
Caracteristica tumorilor maligne este reprezentată de invazia locală asociată cu creșterea infiltrativă în țesuturile de vecinătate. În general tumorile maligne nu prezintă capsulă. Acestea metastazează frecvent, produc probleme mari la nivel de organism iar prognosticul este în general prost.
Capacitatea de invazie și de metastazare este o caracteristică principală a tumorilor maligne. N se referă la extinderea tumorii către ganglionii limfatici de vecinătate și invazia neoplazică a acestora. M indică prezența sau nu a metastazelor la distanță. Rearanjamentele genelor ALK se găsesc în cancerul pulmonar cu celule mari și în limfomul anaplazic cu celule mari. Se pun în evidență prin analiza directă a țesutului tumoral. Se utilizează pentru a ajuta oncologul să realizeze planul de tratament și prognosticul. Alfa-feto-proteina este un marker tumoral folosit pentru detectarea cancerului hepatic și a cancerelor cu celule germinale.
Nu se analizează de la nivelul țesutului tumoral ci se pune în evidență în sângele recoltat de la pacient. Ajută la diagnosticul cancerului de ficat și la urmărirea răspunsului la tratament. Se folosește și pentru evidențierea stadiului, prognosticului și răspunsului la tratament în tumorile cu celule germinale. Betamicroglobulina este un marker care se găsește în sânge, urină și lichidul cefalo-rahidian. Se folosește în determinarea prognosticului și urmărirea răspunsului la tratament în milom multiplu, leucemie cronică limfocitară și unele limfoame. Gonadotropina corionică umană Beta Beta-hCG se găsește în sânge și urină și se folosește pentru evidențierea stadiului, al prognosticului și al răspunsului la tratament în coriocarcinom și în cancerul testicular.
Se folosește pentru a confirma diagnosticul și a monitoriza evoluția bolii în leucemie cronică limfocitară. Mutația VE a genei BRAF este pusă în evidență direct la nivelul celulelor din țesutul tumoral și ajută la predicția răspunsului la terapiile țintă în melanomul cutanat și cancerul colorectal.
CA este un marker pentru cancerul ovarian și se analizează din sânge. Ajută în diagnostic, urmărirea răspunsului la tratament și evaluarea recidivelor post-tratament.
Calcitonina este un marker al carcinomului medular de tiroidă. Se găsește în sânge și ajută la diagnostic, stabilirea eficacității tratamentului și punerea în evidență a recidivelor. Antigenul carcinoembrionar este utilizat în general în diagnosticul cancerului colorectal și al cancerului de sân și se analizează din sânge. Folosit pentru determinarea recidivelor în cancerul de sîn și analiza răspunsului la tratament. CD20 este un marker limfocitar al limfomului non-Hodgkin. Se găsește în sânge și se folosește pentru determinarea răspunsului pacientului la terapia țintă. Cromogranina A CgA este un marker pentru tumorile neuro-endocrine și se găsește în sânge.
Ajută la diagnostic, stabilirea răspunsului la tratament și evaluarea recidivelor.
Cromozomii 3, 7, 17 și 9p21 se găsesc în urină și se folosesc pentru monitorizarea recidivelor tumorale în cancerul de vezică urinară. Fragmentele de citokeratină se găsesc în sânge și se folosesc în monitorizarea recidivelor cancerului pulmonar. Analiza mutației EGFR se face în cancerul pulmonar cu celule mari.
Este un marker ce se găsește în tumoră și ajută la stabilirea planului de tratament și la determinarea prognosticului. PR, ER sau analiza receptorilor tumorali pentru estrogeni se face în cazul cancerului de sân direct din tumoră. Este folosit pentru a determina dacă terapia hormonală tamoxifen poate avea efect sau nu. HE4 este un marker în cancerul ovarian, analizat din sânge și care ajută la stabilirea progresiei bolii și la monitorizarea recurențelor tumorale. Este analizat direct din tumoră și este folosit pentru a determina dacă tratamentul cu trastuzumab va fi eficient. Imunoglobulinele sunt markeri folosiți în mielomul multiplu și macroglobulinemia Waldenstrom, două tipuri de cancer ce afectează măduva osoasă.
Se analizează din sânge și urină și ajută la diagnosticul bolii, stabilirea răspunsului la tratament și diagnosticul recidivelor. KIT este un marker al tumorilor stromale gastrointestinale și al melanomului mucoaselor. Se analizează direct din tumoră și ajută la diagnostic și la determinarea tratamentului. Analiza mutației KRAS este un marker în cancerele colorectale și cancerele pulmonare cu celule mari. Se analizează din tumoră și este folosit pentru a determina dacă terapia țintă va avea un răspuns favorabil sau nu. Lactat-dehidrogenaza LDH este un marker folosit pentru orientarea răspunsului la tratament, a stadiului și a prognosticului în cancerele cu celule germinale și este analizat din sânge.
Proteina 22 din matricea nucleară este un marker al cancerului de vezică urinară și se găsește în urină.
Este folosit pentru monitorizarea răspunsului la tratament. Antigenul specific prostatic PSA este un marker tumoral ce se găsește în sânge și este folosit pentru a ajuta diagnosticul, a stabili răspunsul la tratament și a diagnostica recidivele în cancerul de prostată.
Tiroglobulina este un marker folosit în cancerul tiroidian și se găsește în tumoră. Evaluează răspunsul la tratament și ajută în diagnosticul recidivelor tumorale. Inhibitorul activării plasminogenului PAI-1 și activatorul plasmatic al urokinazei uPA sunt doi markeri folosiți în cancerul de sân pentru a determina agresivitatea cancerului și a stabili planul terapeutic. Se găsesc în tumoră. Proteina Ova1 este un marker în cancerul ovarian, găsit în sânge și utilizat în analiza preoperatorie a maselor tumorale pelvine când se suspectează un cancer ovarian. Oncotipul DX este un marker găsit în tumoră și este specific cancerului de sân. Ajută la stabilirea riscului de recurență.
Mammaprint este un alt marker al cancerului de sân, găsit tot la nivel tumoral și care evaluează riscul de recidivă al neoplasmului după tratament.
Gena p53 este un marker tumoral nespecific fiind o oncogenă care se găsește în mod normal în organism însă a cărei activitate crește foarte mult în cancere. Se găsește în aproape toate cancerele iar punerea mutației genei p53 în evidență nu ajută mult nici la diagnostic nici la stabilirea prognosticului. Un alt marker nespecific, care se găsește în majoritatea cancerelor este antigenul Ki care este un marker al proliferării celulare.
Actina este un marker care arată capacitatea de invazie și metastazare a celulelor tumorale însă, ca și mutația genei p53 este tot nespecific și nu este utilizat în practica curentă. Acesta este dozat din sânge. Prin urmare, pacientul va trebui să știe următoarele lucruri: cu ce tip de cancer a fost diagnosticat și cu cât timp în urmă aproximativ a început evoluția acestuia.
Acest lucru poate fi determinat prin calcularea timpului de dublare al tumorii. Acesta se calculează în funcție de rapiditatea cu care se desfășoară diviziunile celulare în tumora respectivă lucru analizat de anatomopatolog.
Ideea unei asemenea proceduri va iti poate induce o stare de nervozitate, fiindca poate parea dureroasa, insa biopsia in general produce doar un usor disconfort. Poti observa o cantitate redusa de sange in urina ori sperma sau poti sangera la nivelul anusului. Toate aceste semne pot fi prezente timp de cateva zile pana la o saptamana. In general, o biopsie de prostata decurge conform unuia dintre aceste procese: Procesul de recuperare va varia in functie de tipul de anestezie utilizata.
Daca a fost utilizat un anestezic local, poti reveni la alimentatia si la activitatile normale, cu exceptia cazului in care primesti alte instructiuni. Poti simti nevoia de a urina sau de a avea scaun dupa biopsie.
Aceasta senzatie ar trebui sa treaca dupa cateva ore. Este posibil sa obseri sange in urina sau in scaun timp de cateva zile dupa biopsie. Acest lucru este normal. Sangele, fie rosu sau maro rosiatic poate fi, de asemenea, prezent in sperma timp de cateva saptamani dupa biopsie. Si acest lucru este normal. Locul biopsiei poate fi sensibil sau inflamat timp de cateva zile dupa biopsie.
Ia un medicament analgezic pentru inflamatie, conform recomandarilor medicului. Aspirina sau alte medicamente analgezice pot creste riscul de sangerare, asadar ia numai medicamentele recomandate. Contacteaza medicul daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome:
Poti primi alte instructiuni de la medic, in functie de situatia ta particulara. Alege sectiunea Editorial. Acasa EDU. RO Biopsia de prostata: 10 intrebari si raspunsuri. Biopsia de prostata: 10 intrebari si raspunsuri. Ce este o biopsie de prostata? Care este activitatea prostatei? Cum este efectuata biopsia de prostata? O biopsie de prostata poate fi efectuata in mai multe moduri: Metoda transrectala.
Aceasta este efectuata prin rect si este cea mai uzuala. Metoda perineala. Aceasta este efectuata prin pielea dintre scrot si rect. Metoda transuretrala. Aceasta este efectuata prin uretra, cu ajutorul unui cistoscop un tub flexibil si dispozitiv de vizualizare , doar in cazuri specifice! Cand am nevoie de o biopsie de prostata? Care sunt riscurile unei biopsii de prostata? Cateva posibile complicatii ale unei biopsii de prostata pot include: Echimoze si disconfort la locul biopsiei Hemoragie, hemospermie sange in sperma sau sange in scaun.
Aceste efecte secundare nu necesita aproape niciodata masuri suplimentare sau interventii Infectie urinara gen prostatita, se va trata cu antibiotice Probleme la urinare Poti prezenta si alte riscuri in functie de starea ta de sanatate.
Cum ma pregatesc pentru o biopsie de prostata? Cateva lucruri la care te poti astepta inainte de o biopsie de prostata includ: Medicul iti va explica procedura si ii vei putea adresa intrebari. Citeste formularul cu atentie si pune intrebari daca ai neclaritati. Comunica medicului daca ai sensibilitate sau alergie la orice medicament, latex, banda si anestezie. Asigura-te ca medicul are o lista cu toate medicamentele eliberate cu sau fara reteta, precum vitaminele si suplimentele naturiste pe care le iei. Spune medicului daca ai antecedente de tulburari de coagulare sau daca luati medicamente care subtiaza sangele anticoagulante , aspirina sau alte medicamente care afecteaza coagularea sangelui. Este posibil sa fie nevoie sa intrerupi administrarea acestor medicamente inainte de procedura.
In general, nu este necesara nicio pregatire prealabila, cum ar fi sedarea sau sa nu mananci nimic, pentru metoda transrectala sau perineala. Daca se utilizeaza metoda transuretrala doar exceptional! Daca urmeaza sa se efectueze anestezia generala, este posibil sa ti se recomande sa nu mananci si sa nu bei nimic inainte de procedura, in general, dupa miezul noptii. Medicul iti va furniza instructiuni specifice. Daca medicul utilizeaza metoda transrectala, este posibil sa fie nevoie sa efectueze o clisma in noaptea dinainte sau in dimineata biopsiei. Poti lua un sedativ inainte de procedura pentru a te ajuta sa te relaxezi.
Deoarece sedativul iti poate provoca somnolenta, va trebui sa ai pe cineva care sa te conduca acasa.
La recomandarea medicului, se prescriu antibiotice cu o zi inainte de efectuarea biopsiei si sa continui timp de cateva zile dupa aceea.
Biopsia de prostata: 10 intrebari si raspunsuri | prostatita.adonisfarm.ro
Afla de pe DOC. Biopsia excizionala ii. Biopsia incizionala iii. Biopsia aspiranta cu ac fin sau cu ac gros iv. Biopsia endoscopica – Tipuri de biopsie in functie de organul examinat i. Biopsie renala ii. Biopsie hepatica iii. Biopsie cutanata iv. Biopsie de maduva osoasa v. Biopsia osoasa vi.
Adenomul de prostată: cauze, simptome, posibile complicații, diagnosticare și tratament
Interventiile chirurgicale la nivelul prostatei se fac din doua motive: hiperplazie benigna de prostata prostata marita sau cancer prostatic. Tratamentul chirurgical este ales intotdeauna de medic atunci cand alte metode terapeutice dau gres sau Ct sunt suficiente pentru vindecarea unei afectiuni. Acesta este folosit in Cif prostatei marite pentru a ameliora simptomele neplacute si pentru a usura mictiunea, iar in cazul cancerului prostatic interventia chirurgicala este cea care poate salva viata pacientului. Orice procedura chirurgicala vine la pachet cu o serie de riscuri, iar acest lucru este valabil, bineinteles, si la operatiile facute la nivelul prostatei. Medicul Cit dureaza rezulatatele unei biopsiei de prostata va stabili daca riscurile sunt de neglijat in comparatie cu rezultatele obtinute. Daca simptomele acestei afectiuni nu se amelioreaza cu ajutorul tratamentului medicamentos, medicul iCt lua in calcul varianta interventiei chirurgicale.
Prin intermediul unei asemenea interventii se indeparteaza Cit dureaza rezulatatele unei biopsiei de prostata parte din prostata, astfel incat dimensiunile acesteia sa se incadreze in limitele normale. Printre interventiile chirurgicale folosite in tratarea hiperplaziei benigne de prostata se numara: Exista, de asemenea, si proceduri minim invazive, care se folosesc in cazul in care prostata nu are dimensiuni uneu de mari, iar printre acestea se numara incizia transuretrala a prostatei.